TOI SFINȚII

Tema

Isus este izvorul adevăratei fericiri

 Obiect

Se poate folosi imaginea din linkul dat: https://www.ebay.com/itm/167021421569

 EVANGHELIA

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 5,1-12a

În acel timp, văzând mulţimile, Isus s-a urcat pe munte şi, după ce s-a aşezat, s-au apropiat de el discipolii săi. 2 Şi, deschizându-şi gura, îi învăţa zicând: 3 "Fericiţi cei săraci în duh, pentru că a lor este împărăţia cerurilor! 4 Fericiţi cei care plâng, pentru că ei vor fi mângâiaţi! 5 Fericiţi cei blânzi, pentru că ei vor moşteni pământul! 6 Fericiţi cei cărora le este foame şi sete de dreptate, pentru că ei se vor sătura! 7 Fericiţi cei milostivi, pentru că ei vor afla milostivire! 8 Fericiţi cei curaţi la inimă, pentru că ei îl vor vedea pe Dumnezeu! 9 Fericiţi făcătorii de pace, pentru că ei vor fi numiţi fiii lui Dumnezeu! 10 Fericiţi cei persecutaţi din cauza dreptăţii, pentru că a lor este împărăţia cerurilor! 11 Fericiţi sunteţi când vă vor insulta, vă vor persecuta şi, minţind, vor spune împotriva voastră tot răul din cauza mea. 12a Bucuraţi-vă şi tresăltaţi de veselie, căci răsplata voastră mare este în ceruri!"

Cuvântul Domnului

 ÎNVĂȚĂTURA

 Vă invit la începutul acestei predici să ne uităm în biserică și să vedem ce sfinți venerăm? Ne amintim câteva fapte din viața lor?

 Suntem cu adevărat copiii lui Dumnezeu, toți aparținem familiei lui Isus.

 Oare sfinții au fost oameni fericiți sau sunt fericiți?

Charles Schulz a scris mai multe cărți. Una dintre cărțile lui este „Fericirea este o pătură caldă”. Cartea este în mare parte despre un băiețel pe nume Linus, care poartă cu el pătura lui albastră pufoasă oriunde merge. Linus poartă acea pătură pentru a se simți în siguranță. Potrivit lui Schulz „Toată lumea are lucruri care o fac să se simtă în siguranță”. Știți ce? Când ne simțim în siguranță suntem și fericiți!

 Isus a avut ceva de spus despre ce înseamnă cu adevărat a fi fericit. Evanghelia de astăzi începe cu Isus înconjurat de o mulțime imensă de oameni. Ați observat vreodată că oriunde mergea Isus, atrăgea mulțimi mari de oameni? De ce credeți că se întâmpla asta? Poate pentru că mulți dintre ei erau bolnavi, schilozi, orbi, cu răni de la anumite boli, și doreau ca Isus să-i vindece. Poate că unii dintre ei aveau o minte tulburată și auziseră că Isus era capabil să scoată diavoli și duhuri rele doar rostind un cuvânt. Cu alte cuvinte, mulți oameni au venit la El pentru că auziseră ce putea face pentru ei, și exact asta se întâmplă astăzi.

Biblia spune că oamenii se înghesuiau în jurul lui Isus și încercau să-l atingă pentru că o putere venea din el și îi vindeca pe toți. Credeți că asta i-a făcut pe oameni fericiți? Cu siguranță!

 Însă Isus le spune că fericirea adevărată este acea suferință pe care o întâmpinăm din cauza credinței noastre: „Fericiţi sunteţi când vă vor insulta, vă vor persecuta şi, minţind, vor spune împotriva voastră tot răul din cauza mea. Bucuraţi-vă şi tresăltaţi de veselie, căci răsplata voastră mare este în ceruri! ”

 Când se întâmplă asta, bucurați-vă! Da, săriți de bucurie! Căci o mare răsplată vă așteaptă în cer.

 Observați că Isus nu a spus: „Fericiți sunt cei ce au mulți bani” sau „Fericiți sunt cei ce au mult de mâncat și iau masa în restaurante elegante”. Nici măcar nu a spus: „Fericirea este o pătură caldă”. Ceea ce a spus a fost: „Când mă urmați pe mine, va veni și fericirea. Săriți de bucurie! O mare răsplată vă așteaptă în cer”.

 Isus îi invită pe toți în împărăția sa.

„Veniți la mine, toți cei osteniți și împovărați, și eu vă voi da odihnă”. Isus, în timpul vieții sale, i-a invitat pe toți, fără nicio deosebire, în împărăția sa: buni și răi, săraci și bogați, înțelepți și ignoranți, mici și mari. E suficient să privim cum a alcătuit grupul apostolilor săi.

Prima lectură ne deschide cerul și ne arată nu mai puțin de 144.000, număr simbolic, dar și o mulțime imensă, care nu poate fi numărată, din toate națiunile, rasele, popoarele și limbile.

Împreună cu îngerii și sfinții sunt, cu siguranță, multe rude de-ale noastre și cunoscuți răposați.

 Pentru a intra în împărăția lui Isus, Dumnezeu ne dă mântuirea sa, dar nu constrânge pe nimeni să o accepte. În lecturile biblice de astăzi sunt enumerate, mai ales, trei calități pentru a intra în împărăția lui Dumnezeu.

Purtarea pe frunte a sigiliului lui Dumnezeu.

În antichitate, păstorii își marcau oile cu un semn. Oile păstorului cel bun au un semn în suflet. Când l-au primit?

Purtarea hainei albe.

Noi îi reprezentăm pe sfinți cu o aureolă. Cei din vechime reprezentau ființele divine îmbrăcate în haine albe strălucitoare. De altfel, așa apar și îngerii în Evanghelie. La fel apare și Isus la schimbarea la față.

Ce înseamnă această haină albă? (Treceți de la ideea morală de „suflet curat” la ideea evanghelică de „asemănare cu Dumnezeu”.) Când am primit-o?

Prezența în numărul celor declarați de Isus „Fericiți” (Evanghelia)

 Fiii se simt bine în casa Tatălui.

A purta sigiliul lui Dumnezeu înseamnă a fi chemați și făcuți fii ai lui Dumnezeu. A purta haina albă și a primi fericirile înseamnă a accepta și trăi pe deplin ca fiu al lui Dumnezeu.

De aceea, a doua lectură ne spune: „Preaiubiților, vedeți cât de mare este iubirea pe care ne-a dat-o Tatăl pentru a fi chemați copiii lui Dumnezeu, și suntem într-adevăr!”

Deoarece Dumnezeu a voit să fie Tatăl nostru și ne-a adoptat cu iubire gratuită, noi avem speranța de a intra în casa sa pentru a trăi Fericiți pentru totdeauna împreună cu el. Important este pentru noi să acceptăm acest dar, această invitație a lui Dumnezeu, și să vrem, cu orice preț, să trăim ca fii ai lui Dumnezeu.

 Într-o zi, sfântul Ioan Bosco le-a spus copiilor săi:

– Astăzi este ziua mea onomastică și vreau să vă fac un cadou. Fiecare dintre voi să scrie pe un bilețel cadoul pe care dorește să i-l fac. Să treacă numele și prenumele și să mi-l dea. Eu voi face tot posibilul să-l cumpăr.

Vă dați seama bucuria acelor copii care îl cunoșteau bine pe Don Bosco și știau că dincolo de cuvânt era și inima. Se gândesc, scriu și apoi așteaptă…

Don Bosco citește.

Unul cere o șapcă, unul o haină, unul o carte, un altul o jucărie. În sfârșit, citește un bilet pe care este scris: „Vreau să mă ajutați ca să devin un adevărat prieten al lui Isus să devin sfânt.”

Semnat: Savio Dominic.

Sfântul Ioan Bosco i-a împlinit dorința: l-a ajutat cu adevărat pe Dominic, care a devenit sfânt.

 Dragă Tată, ajută-ne să ne amintim că nu putem găsi niciodată fericirea căutând lucrurile pe care această lume le are de oferit. Adevărata fericire poate fi a noastră doar urmându-l pe Isus. Amin.