POMENIREA TUTUROR CREDINCIOŞILOR RĂPOSAŢI

 

Tema

„Dumnezeu este întotdeauna cu noi: iubirea sa este mai puternică decât moartea”

 Obiect

Se poate face referire la lumânarea pascală și la vizitarea cimitirului

 EVANGHELIA

 Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 6,37-40

 

În acel timp, Isus le-a spus mulţimilor: "Tot ce-mi dă Tatăl va veni la mine, iar pe cel care vine la mine nu-l voi da afară, 38 căci m-am coborât din cer nu ca să fac voinţa mea, ci voinţa celui care m-a trimis; 39 şi aceasta este voinţa celui care m-a trimis: să nu se piardă nimeni dintre cei pe care mi i-a dat de la el, ci să-i învii în ziua de pe urmă. 40 Pentru că aceasta este voinţa Tatălui meu: oricine îl vede pe Fiul şi crede în el să aibă viaţa veşnică. Iar eu îl voi învia în ziua de pe urmă".

Cuvântul Domnului

 

ÎNVĂȚĂTURA

 Astăzi este „sărbătoarea” celor care nu mai sunt în viață pe acest pământ. De ce această „sărbătoare”?

Pentru că Isus celebrează Paștele împreună cu ei și pentru ei. Acel Isus care a înviat din morți și care a învins moartea: „Eu sunt învierea și viața!”

„Cred că voi învia: acest trup al meu îl va vedea pe Mântuitorul”.(Iob)

 Viața este ca o zi lungă, timp prețios în care putem să-l ascultăm pe Isus care ne cheamă să mergem împreună cu el.

Isus a pregătit un loc pentru noi în paradis. Împreună cu el trăiește Maria, care a mers înaintea noastră cu trupul ei glorios. Ea ne așteaptă ca o mamă ce își așteaptă toți copiii.

Cu ei sunt sfinții, cei dragi ai noștri care au murit în harul Domnului și atâția alții pe care nu-i cunoaștem. Ei ne ajută cu rugăciuni, ca să putem trăi încă de pe acum fideli lui Isus și să ne pregătim pentru sărbătoarea fără sfârșit, în paradis. Când va veni ziua morții, viața nu ne va fi luată, ci transformată.

 Într-o lume nouă, vom merge în întâmpinarea lui Isus, fiecare pentru a primi răsplata în funcție de ce a făcut pe acest pământ.

Să ne străduim, de aceea, să facem încă de astăzi ceea ce Isus așteaptă de la noi. Cel care o uită, riscă să rămână singur și trist, departe de Dumnezeu pentru totdeauna.

 Dumnezeu ne-a creat pentru o viață care nu are sfârșit: ne-a dăruit un suflet nemuritor și trupul nostru va învia.

Cred în împărtășirea sfinților, aștept învierea morților și viața veșnică. Iubirea Domnului este fără de sfârșit.

 Domnul va veni într-o zi pentru a conduce oile „milostive”, care stau la dreapta sa, în împărăția sa. El va șterge lacrimile noastre și nu va mai fi moarte, nici jale, nici plângere. Vom fi uniți și fericiți cu el și cu toți cei dragi ai noștri pentru totdeauna.

 „Tot ce-mi dă Tatăl va veni la mine, iar pe cel care vine la mine nu-l voi da afară, căci m-am coborât din cer nu ca să fac voinţa mea, ci voinţa celui care m-a trimis.”

Ceea ce vedem aici este Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Fiul în acord cu privire la acest plan măreț de mântuire pentru tine și pentru mine.

Uneori avem această imagine a lui Isus ca fiind blând și cald și care chiar a murit pentru noi.

Dar ne putem uita la Dumnezeu Tatăl, ne putem gândi că este înfricoșător și plin de mânie și judecată. Vedem potopul... și da, Dumnezeu nu poate tolera păcatul.

Pe bună dreptate, el nu poate accepta păcatul, dar de aceea l-a trimis pe Isus. Ca să se poată ocupa de problema păcatului nostru.

Și acum ne putem apropia de el, iar când o facem...Dumnezeu nu ne îmbrățișează cu reticență sau morocănos, el ne îmbrățișează cu bucurie.

 Trăind în așteptarea sa, facem fapte de caritate, pentru că în împărăția lui Dumnezeu-iubire intră numai cei care iubesc.

 Este frumos acest episod din viața cardinalului Ferrari, arhiepiscop de Milano.

Urca pe o cărare întortocheată, care ducea la o parohie unde trebuia să facă vizita pastorală în ziua următoare. La un moment dat, s-a întâlnit cu o bătrână care mergea, cu spatele încovoiat, sub povara unei legături mari. A salutat-o astfel: „Bună seara, stimată doamnă. Unde mergeți?” Femeia a răspuns: „E seară: merg acasă”. Câțiva ani mai târziu, cardinalul Ferrari era pe patul de moarte. Le repeta celor prezenți fraza acelei bătrâne: „E seară: merg acasă”

 Dragă Tată, fă să ne amintim mereu de ultimele clipe ale vieții noastre, fă să nu uităm nicicând că nu suntem veșnici pe acest pământ și că într-o zi va trebui să mergem înaintea ta, părăsind trupul nostru, ca să dăm cont de modul în care am trăit în această viață. Amin.