DUMINICA A XXV-A DE PESTE AN (C)

Tema

A fi onești cu Dumnezeu și cu aproapele și a investi în viața veșnică

 Obiect

Se poate folosi o imagine a lui Theodore Roosevelt

 

EVANGHELIA

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 16,1-13

În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: "Era un om bogat care avea un administrator. Acesta a fost denunţat că i-ar risipi averea. 2 El l-a chemat şi i-a spus: «Ce aud despre tine? Dă cont de administraţia ta, căci de acum nu mai poţi fi administrator!» 3 Atunci administratorul şi-a spus în sine: «Ce voi face, pentru că stăpânul îmi ia administraţia? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi-e ruşine. 4 Ştiu ce voi face pentru ca oamenii să mă primească în casele lor atunci când voi fi dat afară din administraţie». 5 Şi, chemându-i pe debitorii stăpânului său, unul câte unul, i-a spus primului: «Cu ce eşti dator stăpânului meu?» 6 Acesta i-a spus: «Cu o sută de baţi de untdelemn». El i-a răspuns: «Ia-ţi chitanţa, aşază-te repede şi scrie cincizeci!» 7 După aceea i-a spus altuia: «Tu cât datorezi?» Acesta a răspuns: «O sută de kor de grâu». El i-a spus: «Ia-ţi chitanţa şi scrie optzeci!» 8 Stăpânul l-a lăudat pe administratorul nedrept, pentru că a lucrat cu înţelepciune; pentru că fiii veacului acestuia, în generaţia din care fac parte, sunt mai înţelepţi decât fiii luminii. 9 Iar eu vă spun: Faceţi-vă prieteni din mamona nedreaptă, pentru ca ei să vă primească în corturile veşnice atunci când veţi duce lipsă. 10 Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios şi în cele mai mari. Şi cine este necinstit în cele mai mici lucruri este necinstit şi în cele mai mari. 11 Deci, dacă voi nu aţi fost credincioşi cu mamona nedreaptă, cine vă va încredinţa adevărata bogăţie? 12 Şi dacă nu aţi fost credincioşi cu avuţia străină, cine v-o va da pe a voastră? 13 Niciun servitor nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau îl va urî pe unul şi-l va iubi pe celălalt, sau va ţine la unul, iar pe celălalt îl va dispreţui. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi mamonei".

Cuvântul Domnului

ÎNVĂȚĂTURA

Ați auzit vreodată de Theodore Roosevelt (1858-1919)? A fost al 26-lea președinte al Statelor Unite. Înainte de a deveni președinte, a fost soldat, scriitor, a servit ca și ofițer de poliție al orașului New York și chiar fermier.

 În perioada în care a fost fermier, Roosevelt și unul dintre văcarii săi au prins cu lasoul un vițel rătăcit. Au făcut un foc și s-au pregătit să marcheze vițelul rătăcit. Partea din pășune pe care se aflau aparținea lui Gregor Lang, unul dintre vecinii lui Roosevelt. Conform regulilor crescătorilor de vite de la acea vreme, un vițel rătăcit aparținea persoanei pe terenul căreia a fost găsit. În timp ce văcarul său aplica marca, Roosevelt a spus: „Stai, ar trebui să fie marca lui Gregor Lang”.

„E în regulă, șefu’”, a spus văcarul.

„Dar pui marca mea pe el”, a spus Roosevelt.

„Așa este”, a spus bărbatul.

„Aruncă fierul ăla”, a cerut Roosevelt, „și întoarce-te la fermă, împachetează-ți lucrurile și ieși afară. Nu mai am nevoie de tine. Un om care fură pentru mine, mă va fura și pe mine.”

 Această poveste ne arată că Theodore Roosevelt înțelegea bine semnificația onestității.

Isus le-a spus ucenicilor săi o pildă pentru a-i învăța despre onestitate. Le-a povestit despre un om bogat care avea un administrator, iar acesta folosea banii omului pentru el însuși. Când bogatul a descoperit că administratorul îi risipește banii, l-a chemat și voia să îl concedieze. După ce a terminat pilda, Isus le-a zis ucenicilor săi: „Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios şi în cele mai mari. Şi cine este necinstit în cele mai mici lucruri este necinstit şi în cele mai mari.”

 Dacă noi ne asigurăm că suntem onești în lucrurile mici, atunci putem fi siguri că vom fi onești și în lucrurile mari. Dacă oamenii știu că pot avea încredere în noi în lucrurile mici, vor ști că pot avea încredere în noi și în lucrurile mari.

 Trebuie să fii isteț ca să eviți iadul și să te asiguri de fericirea veșnică.

 Să punem bogățiile personale în banca lui Dumnezeu, ajutându-i pe frați, pentru că dobânda este plătită de Dumnezeu și e foarte mare. Nu fă ca tânărul bogat, care, din iubire față de bogății, a pierdut împărăția.

 Trebuie să investim propriul capital în firma lui Dumnezeu, pentru că nu dă faliment niciodată. Cine îi ajută pe frați primește multe daruri de la Dumnezeu. În faimoasa parabolă a talanților, greșește numai cel care, din teamă și egoism, nu investește bunurile primite de la stăpân.

Dacă am avea grijă de realizarea noastră veșnică, aceeași grijă pe care o avem pentru bani, pentru câștigul cărora investim timp, muncă, idei, oboseală, cu siguranță am fi mai înțelepți.

 În sinteză, mesajul pe care ni-l transmit lecturile biblice de astăzi este acesta: să ne asigurăm viitorul veșnic cu hotărâre, cu aceeași grijă pentru viitor pe care a avut-o administratorul din parabola de astăzi; cu aceeași iubire a celor cinci tinere care, pentru a fi sigure că merg în întâmpinarea mirelui, și-au procurat din timp uleiul necesar pentru candele; cu același simț practic al celui care își asigură mașina, casa, viața.

Toată viața copilului este orientată spre viitor, toată activitatea sa de studiu, de sport este orientată spre viitor, toate sfaturile părinților vizează pregătirea unui viitor bun.

Dar deseori acest viitor, în ciuda celei mai bune pregătiri, rămâne incert și dezamăgitor pe acest pământ.

Numai un viitor construit în iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui nu va crea dezamăgiri.

 Era deja bătrân, dar încă mai avea inima tânără. Când făcea ceva bun, exclama:

– Încă un măr aruncat dincolo de gardul viu.

Odată, cineva l-a întrebat ce înseamnă acele cuvinte.

A răspuns:

– Într-o zi, am chemat niște copii în livada mea și le-am spus să mănânce fructe câte vor, dar să nu-și umple buzunarele. Ei au mâncat pe săturate. Însă apoi am văzut pe cineva care strângea mere și le arunca peste gardul viu, pentru a le mânca la ieșire.

Pentru mine a fost o lecție deosebită. Am făcut aplicarea ei spirituală, gândind astfel: „În această viață trebuie să facem totul pentru a arunca dincolo de gardul viu al morții fapte bune făcute din iubire față de Dumnezeu, pentru ca la ieșirea din această lume să putem avea parte de roade”

 Dragă Tată, ajută-ne să ne amintim ce a învățat Isus despre onestitate și ajută-ne să fim onești în fiecare situație, mare sau mică. Amin.