DUMINICA A XVIII-A DE PESTE AN (C)

 

Tema

A nu fi lacomi și egoiști

 Obiect

Nu este nevoie

 

EVANGHELIA

 Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 12,13-21

În acel timp, unul din mulţime i-a spus lui Isus: "Învăţătorule, spune-i fratelui meu să împartă moştenirea cu mine!" 14 Dar el i-a răspuns: "Omule, cine m-a stabilit judecător sau împărţitor peste voi?" 15 Apoi le-a zis: "Fiţi atenţi şi păziţi-vă de orice lăcomie, deoarece chiar şi atunci când cineva este bogat, viaţa lui nu constă în ceea ce are!" 16 Şi le-a spus o parabolă: "Un om bogat avea un ogor care a dat o recoltă îmbelşugată 17 şi se gândea în sine: «Ce mă fac, pentru că nu am unde să-mi adun recolta?» 18 Apoi şi-a zis: «Voi face astfel: voi dărâma hambarele şi îmi voi construi altele mai mari; voi aduna acolo tot grâul şi toate bunurile mele 19 şi voi spune sufletului meu: suflete, ai adunat bunuri suficiente pentru mulţi ani. Odihneşte-te, mănâncă, bea şi bucură-te de viaţă!» 20 Însă Dumnezeu i-a zis: «Nebunule, chiar în noaptea aceasta ţi se va cere sufletul; iar cele pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?» 21 Aşa se întâmplă cu acela care adună comori pentru sine, dar nu este bogat înaintea lui Dumnezeu". 

Cuvântul Domnului

 ÎNVĂȚĂTURA

 Cine vrea să știe cum se prinde o maimuță? Ei bine, vă pot spune o poveste despre cum se prinde o maimuță în unele locuri ale lumii. Mai întâi, oamenii iau un dovleac, taie o gaură mică în el, apoi pun niște orez înăuntru. Apoi, leagă dovleacul bine și așteaptă maimuța.

 Maimuțele sunt atât de lacome încât cad în capcana dovleacului de fiecare dată. Maimuța își bagă laba în dovleac pentru a lua orezul. Apucă un pumn, dar apoi nu-și poate scoate mâna din dovleac. Pumnul său închis nu trece prin gaura mică.

 Maimuța este atât de lacomă încât nu lasă pumnul de orez. Pur și simplu așteaptă acolo cu pumnul său lacom plin de orez până când oamenii vin și o prind.

 Ei bine cred că va-ți dat seama de morala acestei povești: Nu fi lacom și egoist, altfel s-ar putea să devii o „maimuță”.

 În evanghelia de astăzi, un bărbat a venit la Isus și i-a spus: „Învăţătorule, spune-i fratelui meu să împartă moştenirea cu mine!”

 Isus a răspuns: „Omule, cine m-a stabilit judecător sau împărţitor peste voi?” Apoi a zis: „Fiţi atenţi şi păziţi-vă de orice lăcomie, deoarece chiar şi atunci când cineva este bogat, viaţa lui nu constă în ceea ce are!”

 Apoi le-a spus parabola nebunului bogat și lacom.

 Ascultați ce spune cuvântul lui Dumnezeu. Nu lăsați egoismul și lăcomia să vă facă nebuni, deoarece ni se poate cere sufletul în orice moment și riscăm să ne prezentăm în fața lui cu mâinile goale de fapte bune.

 Cine se gândește doar să aibă de toate și nu să facă bine, greșește. Cine gândește astfel, asemenea personajelor din Evanghelie, face cel puțin trei greșeli.

Prima greșeală: să fie interesat numai de bani, cum face omul care îi cere ajutor lui Isus pentru a obține moștenirea. Isus nu a venit pentru moștenirile pământești, ci pentru cea din ceruri. Bogățiile materiale sunt importante, dar cele spirituale și veșnice sunt mai importante.

 A doua greșeală: să nu se gândească la viața veșnică. Egoistul din parabola evanghelică greșește pentru că nu se gândește la viața de dincolo. Greșește pentru că se gândește că toată viața se desfășoară în această lume, că viața depinde de el, că nu există o dare de seamă finală, un destin veșnic, un suflet nemuritor.

 A treia greșeală: să se gândească numai la sine. Greșești dacă te gândești că ești fericit singur, pentru că în această lume toți suntem frați. Egoistul greșește pentru că nu este sociabil, nu are spirit fratern, nu este solidar cu ceilalți. Cel care se gândește numai la el însuși nu poate fi fericit și nu poate să-i facă fericiți pe alții, pentru că ține bunurile care sunt ale tuturor și trebuie să fie folosite de toți. Trebuie să știm să împărțim, așa cum a făcut Isus cu noi.

 Să ne amintim ce spune Catehismul:

Mulți trăiesc ca și cum acest pământ ar fi casa lor pentru totdeauna. Trăiesc ca și cum nu ar trebui să moară niciodată.

Nu le salvează viața lucrurile pe care le pun deoparte pentru ei. În ziua morții, banii și bogățiile, puterea nu vor însemna nimic. Cine uită și vrea să țină totul pentru sine riscă să rămână închis în propriul egoism. Asemenea bogatului, riscă să rămână singur și trist, departe de Dumnezeu, pentru totdeauna.

 Așadar, să încercăm:

- să dăm importanță lucrurilor spirituale;

- să ne gândim și să lucrăm și pentru destinul nostru veșnic;

- să împărțim cu generozitate fericirea și bunurile noastre cu alții, ca să fim invitați de Isus la judecata universală: „Vino, binecuvântatul Tatălui meu, vino în paradis”.

 Niște hoți s-au dus în chilia unui călugăr bătrân și i-au spus:

– Am venit să luăm tot ce ai în celulă!

Și a răspuns:

– Fiilor, luați ce vreți.

Au luat totul din celulă și au plecat; au uitat o pungă care era într-un colț. Bătrânul a luat-o și a fugit după ei, strigând:

– Fiilor, luați și asta, ați uitat-o.

Ei, uimiți de răbdarea lui, au dus toate lucrurile înapoi în chilie și și-au schimbat viața.

 Tată dragă, ajută-ne să fim mulțumiți cu binecuvântările pe care ni le dai cu atâta generozitate și păzește-ne de egoism și a lăcomie. Amin.