sâmbătă, 18 februarie 2023

DUMINICA A VII-A DE PESTE AN (A)

 


Temă

Iubiți-vă unii pe alții – chiar și pe dușmanii voștri.

Obiect

O inimă mare roșie decupată. O bucată de pânză aspră (din cânepă, eventual) și o bucată de țesătură moale.

 EVANGHELIA

 Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 5,38-48

 În acel timp, Isus îi învăţa, zicând: "Aţi auzit că s-a spus: «Ochi pentru ochi» şi «dinte pentru dinte!» 39 Eu însă vă spun: să nu vă împotriviţi celui rău; ba mai mult, dacă cineva te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i-l şi pe celălalt! 40 Celui care vrea să te judece şi să-ţi ia tunica, lasă-i şi mantia, 41 iar dacă cineva te-ar constrânge să faci o mie de paşi, mergi cu el două! 42 Celui care îţi cere dă-i şi celui care vrea să împrumute de la tine nu-i întoarce spatele. 43 Aţi auzit că s-a spus: «Să-l iubeşti pe aproapele tău şi să-l urăşti pe duşmanul tău!» 44 Eu însă vă spun: iubiţi-i pe duşmanii voştri şi rugaţi-vă pentru cei care vă persecută, 45 ca să deveniţi fiii Tatălui vostru care este în ceruri, care face să răsară soarele său peste cei răi şi peste cei buni şi să plouă peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi! 46 Căci, dacă îi iubiţi pe cei care vă iubesc, ce răsplată aveţi? Oare nu fac acelaşi lucru şi vameşii? 47 Şi dacă îi salutaţi numai pe fraţii voştri, ce faceţi mai mult? Oare nu fac acelaşi lucru şi păgânii? 48 Aşadar, fiţi desăvârşiţi precum Tatăl vostru ceresc este desăvârşit!"

 Cuvântul Domnului

 ÎNVĂŢĂTURA

 La ce te gândești când vezi o inimă? (Se arată inima.) Majoritatea dintre noi ar spune că atunci când vedem o inimă, ne gândim la iubire. Pe cine iubești? Îți iubești părinții? Îți iubești fratele sau sora? Ce zici de cel mai bun prieten al tău? Îți iubești profesorul? Este ușor să-i iubești pe acești oameni, pentru că și ei ne iubesc pe noi.

 Există băieți sau fete care sunt răutăcioși cu tine în timpul pauzei? A spus cineva vreodată despre tine ceva care nu era adevărat? Îi iubești pe acești băieți și fete? Se așteaptă de la noi cu adevărat să iubim oamenii care sunt răi cu noi, care ne tratează urât și să spun lucruri urâte despre noi? Ei bine, să ascultăm ce ne-a spus Isus că trebuie să facem.

 Într-o zi, Isus învăța mulțimea de oameni pe un deal. Numim învățătura lui din această zi „Predica de pe Munte”. În predica sa, Isus a spus câteva lucruri care i-au surprins cu adevărat pe ascultătorii săi. „Ați auzit că trebuie să vă iubiți aproapele și să vă urâți  dușmanii. „Dar eu spun, iubiți-vă dușmanii – și dacă cineva vă face lucruri rele și urâte, rugați-vă pentru ei.”

 De ce ar trebui să ne iubim dușmanii? Isus a spus că atunci când ne iubim dușmanii, ne comportăm ca niște copii ai lui Dumnezeu. Dacă îi iubim doar pe cei care ne iubesc, ne va răsplăti Dumnezeu pentru asta? Dacă suntem amabili doar cu prietenii noștri, ce este atât de grozav la asta? Toată lumea face asta!

 Nu este întotdeauna ușor să-ți iubești dușmanii, dar există câteva motive bune pentru a o face.

- Demonstrează dragostea lui Dumnezeu față de alții.

- Este un exemplu bun de urmat pentru alții.

- Îi transformă pe dușmani în prieteni.

 Am aceste două bucăți de pânză. Uită-te la asta. Majoritatea dintre voi ați mai văzut astfel de pânză. Este adesea folosită pentru a face sacoșe. Atingeți. Este neplăcută, aspră și dură. Dacă o atingi de față, vei constata că zgârie. Această bucată de pânză, în schimb (se arată materialul moale) cum este? Este moale, netedă, plăcută la atingere. Poate chiar avem bluze sau pătură din astfel de material.

Aceste două bucăți de material îmi amintesc de diferite tipuri de oameni pe care îi putem întâlni în fiecare zi. Unii sunt aspri, iritanți și neplăcuți. S-ar putea să ne influențeze în mod greșit și probabil că nu ne place să fim în preajma lor. Alții sunt blânzi și amabili și este foarte ușor să te înțelegi cu ei. Ne face plăcere să fim în preajma unor astfel de oameni, nu-i așa?

Isus a avut multe de spus despre cum să-i tratăm pe alții. El a spus că ar trebui să-i iubim pe ceilalți și asta înseamnă să-i iubim chiar și pe cei răi, ca și pe prietenii noștri. Doar pentru că nu sunt la fel de ușor de iubit nu înseamnă că nu ar trebui să îi iubim. De fapt, Isus a spus că noi arătăm că suntem copiii lui Dumnezeu iubindu-i pe cei care nu ne iubesc.

Te poți gândi la un moment în care cineva a fost drăguț cu tine, chiar dacă tu nu ai fost drăguț cu el/ea? Cum te-a făcut să te simți? Când cineva este drăguț cu noi, de obicei suntem și noi drăguți cu acea persoană. Dar dacă suntem drăguți cu cei care nu sunt amabili cu noi, s-ar putea să transformăm un dușman într-un prieten!

Isus ne-a dat exemplu pe care să-l urmăm. El a fost respins, ridiculizat și chiar răstignit. Dar când era pe cruce, s-a rugat pentru dușmanii săi. „Părinte, iartă-i, căci nu știu ce fac”. Uau! Aceasta este o cantitate uriașă de iubire și iertare și acesta este genul de iubire pe care Isus dorește ca noi să o avem față de ceilalți – prieteni și dușmani deopotrivă.

 Un băiat l-a bătut zdravăn pe un altul: îl poreclise "asasin" și a luat o chelfăneală serioasă de la acel "asasin". S-a întors acasă plin de furie, jurând să se răzbune a doua zi. Când s-a așezat în camera lui și în timp ce privea cu o față încordată acoperișurile caselor din apropiere, s-a gândit deodată:

"Și dacă m-aș împăca acum cu el și aș lua toată vina asupra mea? Dar ce vor spune colegii mei? Vor râde de mine și îmi vor spune că sunt un slăbănog.
Dar nu sunt mult mai laș acum dacă mă las cuprins de rușine pentru luările lor peste picior și nu îndrăznesc să fac ceea ce vreau?"
Și iată, a pornit hotărât pe drumul necunoscut și neexplorat al gene­rozității pe care nu știa unde va ajunge.
Simțea cum îi bate inima ca unui mare explorator. A urcat în fugă scările până la locuința prietenului, a bătut la ușă, a înghițit încă o dată profund, apoi i-a spus prietenului derutat:
- Poate că te miră venirea mea. Și pe mine. Dar voiam prea mult să îți cer scuze pentru că te-am provocat astăzi până într-atât încât tu m-ai bătut.
Atunci celălalt, plin de confuzie, a început să se bâlbâie:
Dar este vina mea, nu fii supărat pe mine.
Pentru o clipă, a fost o tăcere profundă în cameră și amândoi se pri­veau foarte încurcați, ca și cum amândoi se rușinau pentru că nu au găsit o cale mai bună decât cea a pumnilor și a îmbrâncelilor. Așadar, și-au dat mâna, s-au jucat împreună și au răsfoit cărți, dar cu multă solemnitate, ca și cum ar fi trecut printr-o experiență gran­dioasă. Apoi, "pionierul" s-a întors acasă cu inima plină de bucurie și cred că nu s-a simțit mai puțin bucuros decât Stanley când a găsit, în sfârșit, drumul spre continentul negru. 

 Părinte, este ușor să-i iubim pe cei care ne iubesc. Ajută-ne să ne iubim dușmanii, pentru ca ei să știe că suntem copiii tăi. În numele lui Isus ne rugăm. Amin.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu