DUMINICA A XXIX-A DE PESTE AN (B)

 

Tema

Împărăția lui Dumnezeu este despre slujire nu despre premii

 Obiect

Se poate folosi o panglică albastră, o medalie sau trofeu

 EVANGHELIA

 Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 10,35-45

În acel timp, Iacob şi Ioan, fiii lui Zebedeu, s-au apropiat de Isus şi i-au spus: "Învăţătorule, vrem să faci pentru noi ceea ce îţi cerem". 36 El le-a spus: "Ce vreţi să fac pentru voi?" 37 Atunci ei i-au spus: "Fă-ne să stăm unul la dreapta şi altul la stânga ta în gloria ta!" 38 Dar Isus le-a spus: "Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi să beţi potirul pe care-l beau eu sau să vă botezaţi cu botezul cu care eu sunt botezat?" 39 Ei i-au spus: "Putem". Iar Isus le-a zis: "Potirul pe care-l beau eu îl veţi bea, iar cu botezul cu care sunt botezat eu veţi fi botezaţi. 40 Însă a sta la dreapta sau la stânga mea nu eu trebuie să dau, ci este pentru cei cărora le-a fost pregătit". 41 Când au auzit, cei zece au fost cuprinşi de indignare faţă de Iacob şi Ioan. 42 Chemându-i la sine, Isus le-a spus: "Voi ştiţi că cei care sunt consideraţi conducători ai popoarelor le domină şi cei mari dintre ei îşi fac simţită puterea asupra lor. 43 Dar între voi să nu fie aşa! Dimpotrivă, cine vrea să devină mare între voi să fie sclavul vostru 44 şi cine vrea să fie primul între voi să fie servitorul tuturor! 45 Pentru că nici Fiul Omului n-a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească şi să-şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi".

Cuvântul Domnului

 

ÎNVĂȚĂTURA

 După cum probabil știți, ori de câte ori există un concurs, persoana care termină pe primul loc primește o panglică albastră, o medalie de aur sau poate un trofeu ca acesta. Îți dă un sentiment de bine să fii câștigător, nu-i așa? La urma urmei, ai muncit din greu și este plăcut să auzi aplauzele celorlalți când ți se acordă premiul. Când cineva vede că ai o panglică albastră, o medalie de aur sau un trofeu, știe că ai făcut ceva foarte special.

 Iacob și Ioan erau doi frați și erau ucenici ai lui Isus. Ei credeau că merită o recunoaștere specială în Împărăția lui Dumnezeu. Ei știau că Isus nu a împărțit niciodată panglici albastre, medalii de aur sau trofee, așa că au decis între ei exact ce onoare specială merită. Au mers să vorbească cu Isus în particular. „Învăţătorule, vrem să faci pentru noi ceea ce îţi cerem”.

 – „Ce vreţi să fac pentru voi?” a întrebat Isus.

 Ei au răspuns: „Fă-ne să stăm unul la dreapta şi altul la stânga ta în gloria ta!”.

 „Nu știți ce cereți. Puteţi să beţi potirul pe care-l beau eu sau să vă botezaţi cu botezul cu care eu sunt botezat? ”, le-a spus Isus.

 „Oh, da”, au răspuns ei, „putem”.

 „Potirul pe care-l beau eu îl veţi bea, iar cu botezul cu care sunt botezat eu veţi fi botezaţi. 40 Însă a sta la dreapta sau la stânga mea nu eu trebuie să dau, ci este pentru cei cărora le-a fost pregătit”.

 Fără îndoială, Iacob și Ioan au fost dezamăgiți de răspunsul lui Isus și, când ceilalți zece ucenici au auzit ce întrebaseră Iacob și Ioan, s-au înfuriat. La urma urmei, și ei meritau această onoare ca Iacob și Ioan. Isus le-a auzit agitația și i-a chemat pe toți. „Voi ştiţi că cei care sunt consideraţi conducători ai popoarelor le domină şi cei mari dintre ei îşi fac simţită puterea asupra lor. 43 Dar între voi să nu fie aşa! Dimpotrivă, cine vrea să devină mare între voi să fie sclavul vostru 44 şi cine vrea să fie primul între voi să fie servitorul tuturor!”, a spus Isus.

 Deci, vedeți, Împărăția lui Dumnezeu nu este despre recunoaștere, laudă și un scaun de onoare. Este vorba despre slujirea celorlalți. Pentru a vedea ce înseamnă asta, tot ce trebuie să faci este să te uiți la viața pe care a trăit-o Isus. El nu a venit să fie slujit, ci să slujească și și-a dat viața pentru ca noi să avem viața veșnică. Acesta este cel mai mare premiu pe care l-ar putea obține cineva.

 Cine este cu adevărat creştin? Cine este, într-adevăr, „ucenic al lui Isus”? Ne-o spune însuşi Isus: „Cel care vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru, cel care vrea să fie primul între voi să fie slujitorul tuturor”.

 Toţi vor primele locuri; toţi vor să reuşească, să facă o carieră, să aibă succes.

În schimb, Isus, care gândeşte ca Dumnezeu, la cina de taină, după ce le-a spălat picioarele ucenicilor săi, spune: „Voi mă numiţi Învăţător şi Domn, şi bine spuneţi, pentru că sunt. Aşadar, dacă eu, Domnul şi Învăţătorul, am spălat picioarele voastre, şi voi trebuie să vă spălaţi picioarele unii altora. V-am dat exemplu ca să mă urmaţi” (In 13).

 Adevăratul creştin, adevăratul ucenic este cel care, asemenea lui Isus, devine slujitor din iubire, până la moarte.

 Şi apostolii visau locuri de onoare în împărăţia lui Isus, atât de mult încât se certau…

În schimb, Isus ce dorea?

Planul lui era acesta: „Vreau să împlinesc voinţa Tatălui, vreau să le duc oamenilor iubirea, vreau să mântuiesc omenirea”.

 Un copil se juca „de-a preotul” împreună cu un copil de aceeaşi vârstă cu el, pe scara casei lui. Totul a mers bine până când micul lui prieten, sătul să fie doar ministrant, a urcat pe o treaptă mai sus şi a început să predice.

Copilul „preot” natural l-a certat imediat:

– Doar eu pot predica! Tu nu. Este partea mea. Strici jocul, eşti un rău!

Chemată, mama a intervenit şi i-a explicat copilului că, pentru a fi primitor, trebuia să îi permită şi celuilalt să predice.

În acel moment, copilul s-a îmbufnat puţin, apoi, luminându-se, a urcat pe o treaptă mai sus şi a răspuns:

– Bine, el poate continua să predice, dar eu o voi face pe Dumnezeu.

 Tată ceresc, fie ca noi, asemenea lui Isus, să trăim o viață de slujire față de ceilalți. Amin.