DUMINICA A XXVI-A DE PESTE AN (B)

 

Tema

Slujindu-l pe Isus în ceilalți

 Obiect

O șapcă, un tricou sau vreun alt obiect care ar putea demonstra că aparții unui grup, echipe sau că susții o organizație

 EVANGHELIA

 Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 9,38-43.45.47-48

În acel timp, Ioan i-a zis lui Isus: "Învăţătorule, am văzut pe unul care alunga diavoli în numele tău şi i-am interzis, pentru că nu ne urmează". 39 Dar Isus i-a spus: "Nu-l opriţi; căci nimeni care face o minune în numele meu nu poate îndată să mă vorbească de rău, 40 pentru că cine nu este împotriva noastră este pentru noi. 41 Oricine vă va da să beţi un pahar cu apă în numele meu, pentru că sunteţi ai lui Cristos, adevăr vă spun, nu-şi va pierde răsplata! 42 Oricine scandalizează pe unul dintre aceştia mai mici care cred în mine, ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar lega de gât o piatră de moară trasă de măgar şi ar fi aruncat în mare. 43 Dacă mâna ta te scandalizează, taie-o! Este mai bine pentru tine să intri ciung în viaţă decât, având amândouă mâinile, să mergi în Gheenă, în focul care nu se stinge. 45 Şi dacă piciorul tău te scandalizează, taie-l! Este mai bine pentru tine să intri şchiop în viaţă decât, având amândouă picioarele, să fii aruncat în Gheenă. 47 Iar dacă ochiul tău te scandalizează, scoate-l! Este mai bine pentru tine să intri în împărăţia lui Dumnezeu cu un singur ochi decât, având amândoi ochii, să fii aruncat în Gheenă, 48 unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge". 

Cuvântul Domnului

  

ÎNVĂȚĂTURA

 Cine face parte dintr-un club, organizație sau grup? Există o mulțime de cluburi la care se pot înscrie băieții și fetele. Unii dintre voi s-ar putea să aparțină unui club care vă învață să deveniți o persoană mai bună sau care vă învață anumite principii și vă încurajează să ajutați și alți oameni. Există grupuri care vă ajută să învățați cum să-l iubiți și să-l slujiți mai bine pe Isus. Este posibil să aparțineți unui club de lectură care încurajează băieții și fetele să dezvolte dragostea pentru citit. Poate cineva dintre voi aparține unui care încurajează participarea la un sport precum gimnastica sau fotbalul.

Un lucru care este cert la aceste cluburi sau grupuri este că majoritatea au o șapcă, un tricou sau ceva asemănător pe care băieții și fetele îl pot purta pentru a-i face pe alții să știe că aparțin acelui club sau grup.

 Primii urmași ai lui Isus aparțineau a ceea ce ei credeau că este un club foarte special, și chiar așa a fost. Erau doar doisprezece în primul grup care l-au urmat pe Isus. Erau foarte mândri că fac parte din echipa lui Isus. În numele lui Isus au vindecat bolnavi și au învățat despre Împărăția lui Dumnezeu. Într-o zi, discipolii au văzut pe cineva care nu era membru al grupului lor făcând lucruri bune în numele lui Isus. Credeți că s-au bucurat de acest lucru? Nicidecum! Le-au spus să înceteze ceea ce făceau pentru că nu fac parte din grupul lor special.

 Ucenicii au crezut și faptul că Isus va fi mulțumit de faptele lor, așa că s-au dus și i-au spus ce au făcut. Spre surprinderea lor, Isus nu a fost mulțumit. „Nu-l opriţi; căci nimeni care face o minune în numele meu nu poate îndată să mă vorbească de rău, pentru că cine nu este împotriva noastră este pentru noi."

 De exemplu, dacă N…ar da unui copil care nu are posibilități banii pe care părinții i-au dat pentru a cumpăra ceva bun la școală, cum ai reacționa față de el/ea?

 Este bine să aparținem unui grup, dar este deosebit de bine să faci parte din familia lui Dumnezeu. Familia lui Dumnezeu este foarte mare și există multe grupuri diferite care alcătuiesc această familie. Ori de câte ori vedem pe cineva care face bine în numele lui Isus, nu ar trebui să ne lăsăm cuprinși de gelozie și de invidie. Ar trebui să ne bucurăm și să fim bucuroși pentru că „cine nu este împotriva noastră este pentru noi”.

 Dumnezeu este Tată, are o inimă mare, deschisă pentru toţi, motivată în iubire.

 Adevăratul creştin are o inimă mare

„Eşti gelos? Dacă toţi ar fi profeţi!” (prima lectură).

„Cel care nu este împotriva noastră este cu noi” (Evanghelia).

În faţa inimii mari a lui Dumnezeu, nu trebuie să fim invidioşi şi meschini: darurile Tatălui sunt pentru toţi fiii săi.

Braţele lui Dumnezeu sunt atât de mari încât ajung la toate creaturile. Dumnezeu este mai mare, mai generos decât putem noi să ne imaginăm.

Iubirea lui Dumnezeu nu poate fi monopolizată, sechestrată doar în favoarea noastră, încarcerată în ideile noastre, epuizată în imaginile noastre.

Cu cei care nu au aceleaşi idei ca şi noi, care nu sunt creştini, care nu sunt catolici, care nu sunt corecţi, observanţi, generoşi, care nu vin la biserică sau care nu sunt inteligenţi, noi trebuie să ne comportăm ca Dumnezeu Tatăl: nu doar să fim toleranţi, dar şi respectuoşi şi iubitori, sunt fraţii noştri!

Creştinul trebuie să aibă o inimă deschisă faţă de toţi, mai ales să îl vadă pe Isus în fiecare om.

„Oricine va da de băut un pahar de apă în numele meu, vă spun adevărul că nu îşi va pierde răsplata” (Evanghelia).

Trebuie să primim cu iubire ucenicii lui Isus, fraţii suferinzi, pe cei mai nevoiaşi.

 Klara Fey, fondatoarea Surorilor Săracului Prunc Isus, a avut un vis în copilărie. Plimbându-se pe o stradă din Aquisgrana, a întâlnit un copil sărac şi i-a dat de pomană. Copilul i-a spus:

– Am şi alţi fraţi săraci.

– Cum te numeşti?

– Eu sunt Pruncul Isus.

Visul a dispărut. Dar amintirea a rămas.

Klara i-a ajutat pe săracii şi orfanii din oraşul ei, care în timpul războiului lui Napoleon a suferit în mod deosebit.

Pentru a-i ajuta pe „Frăţiorii săraci ai lui Isus” a înfiinţat o congregaţie religioasă. Motto-ul vieţii ei a fost „Totul pentru Isus, doar pentru Isus”. 

Această iubire trebuie să o avem nu doar faţă de săraci, ci mai ales faţă de cei care sunt marginalizaţi din cauza evangheliei, sunt persecutaţi din cauza predicării.

Creştinul trebuie să aibă o inimă fermă.

În urmarea lui Isus nu ne putem mulţumi cu jumătăţi de măsură: trebuie să ne aşezăm hotărâţi de partea sa, chiar dacă ne costă jertfe.

Pentru primii creştini, „pierderea unei mâini, a unui picior, a unui ochi etc.” însemna expunerea la persecuţii, pentru noi înseamnă mai ales aceasta: să spunem nu egoismului, păcatului; să spunem da, chiar dacă ne costă sacrificii, cuvântului lui Isus, iubirii sale, ajutării aproapelui. Numai aşa vom fi de partea lui Isus pentru veşnicie.

 Tată Ceresc, suntem recunoscători că facem parte din familia ta. Ajută-ne să ne bucurăm și să fim bucuroși când vedem alți membri ai familiei tale făcând lucruri bune pentru ceilalți. Amin.

DUMINICA A XXV-A DE PESTE AN (B)

 

Tema

Măreția provine din slujirea altora

 Obiect

Un breloc cu chei

 EVANGHELIA

 Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 9,30-37

 În acel timp, plecând de acolo, Isus străbătea Galileea şi nu voia ca cineva să ştie, 31 căci îi învăţa pe discipolii săi şi le spunea: "Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor şi îl vor ucide, iar după ce îl vor ucide, a treia zi va învia". 32 Ei însă nu înţelegeau cuvântul şi se temeau să-l întrebe. 33 Au venit la Cafarnaum şi, când erau în casă, i-a întrebat: "Despre ce aţi discutat pe drum?" 34 Însă ei tăceau, căci pe drum discutaseră unii cu alţii despre cine este mai mare. 35 Aşezându-se, s-a adresat celor doisprezece şi le-a spus: "Dacă cineva vrea să fie primul, să fie ultimul dintre toţi şi slujitorul tuturor!" 36 Şi, luând un copil, l-a aşezat în mijlocul lor, apoi, luându-l în braţe, le-a spus: 37 "Oricine primeşte un astfel de copil în numele meu, pe mine mă primeşte; iar cine mă primeşte pe mine, nu pe mine mă primeşte, ci pe acela care m-a trimis".

 Cuvântul Domnului

 ÎNVĂȚĂTURA

 Există o povestire despre cel mai frumos pește din ocean. Solzii lui erau foarte colorați în nuanță de albastru, verde, violet, argintii strălucitori. Era foarte frumos, dar era și foarte egoist și egocentric. Era atât de frumos încât s-a gândit că este prea bun pentru a se juca cu ceilalți pești din ocean.

 Într-o zi, un mic pește albastru i-a cerut peștelui curcubeu unul dintre solzii lui frumoși și strălucitori dar el a refuzat. Din cauza egoismului său, era foarte nepopular printre ceilalți pești. Nu era doar cel mai frumos pește din ocean, ci și cel mai singuratic.

 I-a spus steluței de mare despre problema lui, iar aceasta l-a trimis să vorbească cu o caracatiță bătrână și înțeleaptă. Caracatița i-a spus că, dacă vrea să fie fericit, ar trebui să dea unul dintre solzii lui frumoși fiecăruia dintre pești. Peștele Curcubeu nu și-a putut imagina să facă așa ceva.

 Micul pește albastru venit și a cerut din nou unul dintre solzii lui. El a ezitat o clipă, dar în cele din urmă și-a scos unul dintre solzi și i la dat micului pește albastru. Când ceilalți au văzut peștișorul albastru cu un solz strălucitor, Peștele Curcubeu a fost înconjurat de pești, cerând unul dintre solzii lui strălucitori. Înainte să-și dea seama, își dăduse toate solzii strălucitori, cu excepția unuia. Deodată și-a dat seama că, deși nu mai era cel mai frumos pește din ocean, era mai fericit ca niciodată.

 Priviți acest breloc! Ați mai văzut vreodată atâtea chei? Sunt mai multe forme și dimensiuni. Care dintre aceste chei crezi că este cea mai importantă? Ei bine, dacă vreau să intru în casă, aceasta ar fi cea mai importantă cheie. Dacă aș vrea să intru în biserică, această cheie ar fi cea mai importantă. Uită-te la această cheie mică. Cu siguranță nu ar putea fi foarte importantă. Decât, dacă, nu trebui să deschid cutia poștală. În caz contrar, ar fi destul de importantă!

 Ar fi destul de prostesc să ne certăm despre care dintre aceste chei este cea mai importantă, nu-i așa? Dar ce părere avem de oameni? Ați auzit vreodată oameni certându-se între ei despre care dintre ei este cel mai mare? Eu da! Chiar și între voi, copii, există asemenea dispute, nu-i așa? S-ar putea să fiți surprinși să știți că până și discipolii lui Isus au avut o astfel de dispută. Într-o zi, ucenicii mergeau pe drum cu Isus și au început să se certe între ei. Isus i-a auzit și, când au ajuns la locul unde mergeau, a întrebat: „Despre ce aţi discutat pe drum?” Ucenicii au tăcut. Erau stânjeniți pentru că discutaseră care dintre ei era cel mai mare.

 Isus s-a așezat și le-a spus ucenicilor săi. „Dacă cineva vrea să fie primul, să fie ultimul dintre toţi şi slujitorul tuturor!”.

 Nu cred că asta au vrut să audă ucenicii, nu-i așa? Ei sperau să-l audă pe Isus spunând că vor avea o poziţie de mare importanţă în împărăţia lui. În schimb, Isus a chemat la el un copil mic, l-a luat în brațe și a spus: „Oricine primeşte un astfel de copil în numele meu, pe mine mă primeşte; iar cine mă primeşte pe mine, nu pe mine mă primeşte, ci pe acela care m-a trimis”.

 Acum vă întreb pe voi: cine credeți că este cea mai mare persoană care a trăit vreodată? Ai numi un sportiv celebru? O vedetă de cinema? Un lider mondial? Cred că am fi cu toții de acord că Isus Cristos a fost cea mai mare persoană care a trăit vreodată. De ce? Pentru că, deși era Dumnezeu, a renunțat la toate privilegiile sale divine și a devenit slujitor.

 Cel care vrea să îl urmeze pe Isus trebuie să aleagă ultimul loc.

Ştiţi de ce sunt certuri în casă, la şcoală, la joacă şi în viaţă? Ştiţi de ce sunt războaie? Pentru că toţi aleargă, dând din coate, pentru a prinde primele locuri…; aşa cum este şi printre cei mici, la fel este şi printre cei mari…, în politică, la muncă, în raporturile sociale. În felul acesta nu este imitat Isus, nu suntem creştini!

 Cu Isus, cel care vrea cu orice preţ să învingă, pierde; cel care ştie să piardă din iubire este într-adevăr victorios, aşa cum este Cristos cel înviat. Care este adevărata victorie? Cea obţinută din iubire.

 Isus îi iubeşte pe cei din urmă, Isus îi iubeşte pe copii.

În fiecare clasă este cineva ultimul… Întotdeauna este cineva ales ultimul la joacă… Întotdeauna este un copil care este considerat ca „bun de nimic”. Şi mai sunt şi copii cu handicap!

Copilul, în timpul lui Isus, şi chiar şi astăzi, este fiinţa cea mai slabă, incapabilă să trăiască singură, nefiind apt pentru muncă… Mulţi copii sunt ucişi, loviţi, bruscaţi, abandonaţi. Dar Isus îi ţine de mână! Dar Isus îi pune primii în împărăţia sa, pentru că priveşte la inima lor.

În Biserică, copiii au aceleaşi drepturi cu cei mari, pentru că sunt copiii lui Dumnezeu ca şi cei mari!

 Se povesteşte că, într-o zi, un diavol i-a apărut unui sfânt care se pregătea să se roage în deşert. Era foarte furios. Avea chiar un bici. I-a spus:

– Tot ce faci tu pot face şi eu. Tu posteşti, iar eu nu mănânc niciodată; tu eşti spiritual, eu sunt spirit pur; tu faci minuni, şi eu…

Atunci sfântul l-a întrebat pe diavol:

– Atunci de ce nu eşti fericit ca şi mine?

– Pentru că tu poţi face ceva, răspunse ispititorul, ce nu pot face eu!

– Ce?

– Să mă umilesc, să îi slujesc pe ceilalţi! a răspuns până la urmă mânios. Apoi a dispărut.

 Sunt multe chei pe brelocul meu. O cheie pe care nu o vei găsi pe acest breloc este cheia măreției. Cheia măreției este să ai inimă de slujitor, o inimă ca a lui Isus.

 Tată ceresc, dă-ne o inimă de slujitor, o inimă ca a lui Isus. Amin.

 

DUMINICA A XXIV-A DE PESTE AN (B)

 

Tema

Ești doar fanul lui Isus sau ești urmăritor autentic?

 Obiect

Se pot folosi unele articole pe care o persoană le-ar purta sau afișa pentru a arăta că sunt fani ai unei anumite persoane, grup sau echipă sportivă.

 EVANGHELIA

 Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 8,27-35

 În acel timp, Isus şi discipolii săi au plecat spre satele Cezareii lui Filip. Pe drum i-a întrebat pe discipolii săi, spunându-le: "Cine spun oamenii că sunt eu?" 28 Iar ei i-au spus: "«Ioan Botezătorul», alţii, «Ilie», iar alţii, «Unul dintre profeţi»". 29 Atunci, el i-a întrebat: "Dar voi cine spuneţi că sunt eu?" Răspunzând, Petru i-a spus: "Tu eşti Cristosul!" 30 Şi le-a poruncit cu asprime să nu vorbească nimănui despre el. 31 Atunci a început să-i înveţe că Fiul Omului trebuie să sufere multe, să fie respins de bătrâni, de arhierei şi cărturari, să fie ucis şi a treia zi să învie. 32 Şi le spunea aceasta în mod deschis. Dar Petru, luându-l deoparte, a început să-l certe. 33 Iar el, întorcându-se şi privindu-şi discipolii, l-a certat pe Petru şi a spus: "Mergi în urma mea, Satană, căci nu te gândeşti la cele ale lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor!" 34 Chemând la sine mulţimea şi pe discipolii săi, le-a spus: "Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea şi să mă urmeze! 35 Căci cine vrea să-şi salveze viaţa o va pierde; cine însă îşi pierde viaţa pentru mine şi pentru evanghelie o va salva". 

Cuvântul Domnului

  

ÎNVĂȚĂTURA

 Este cineva care fost vreodată membru al unui fan club? Unii dintre voi poate nici nu știți ce este un fan club. Un fan club este un grup de susținători entuziaști ai unei persoane cunoscute, ai unei formații sau ai unei echipe sportive. Dacă sunteți fan al unei anumite echipe sportive, s-ar putea să purtați un tricou cu numele echipei și o poză cu mascota lor pe el. Dacă sunteți fanul unui cântăreț sau ai unei formații este posibil să aveți afișele lor care decorează pereții din camera voastră, în cazul în care se mai practică sau poate că aveți salvate melodiile preferate ale artiștilor preferați.

 Un lucru pe care l-am observat la cluburile de fani este că numărul de membri ai clubului depinde de obicei de cât de populară sau de succes este persoana sau echipa. Dacă o echipă sportivă câștigă multe meciuri, probabil că va avea mulți fani. Dar dacă încep să piardă, fanii pleacă, de obicei. Dacă un cântăreț sau o formație de muzică are o mulțime de hituri, va avea o mulțime de fani, dar dacă hiturile nu mai apar pe piața muzicală, fanii vor pleca.

 Când Isus a fost pe pământ, a avut o mulțime de fani. În timp ce călătorea și săvârșea minuni, cum ar fi hrănirea a 4.000 de oameni cu șapte pâini sau vindecarea unui orb, erau mulțimi uriașe de fani peste tot pe unde mergea. Dar știi ce? Isus nu era interesat să aibă fani, el își dorea urmăritori. Într-o zi el a spus unei mulțimi de oameni: „Dacă cineva vrea să vină după mine, să își ia crucea și să mă urmeze. Cine vrea să își salveze viața o va pierde”.

 A fi un urmaș al lui Isus înseamnă mult mai mult decât a fi membru al clubului său de fani. Înseamnă mai mult decât să porți un tricou cu un mesaj creștin sau un colier cu cruce pe el. Înseamnă să urmezi învățăturile lui Isus în fiecare zi. Înseamnă să ajungi la cei săraci, să-i hrănești pe cei flămânzi, să fii prieten cu cei fără prieteni, să-i iubești pe cei marginalizați. Cu alte cuvinte, înseamnă să arătăm dragostea pe care Isus a arătat-o tuturor. Aceasta este ceea ce separă un fan de un urmăritor.

 Vrei să fii urmăritor sau ești mulțumit doar să fii fan?

 Cine este Isus pentru oamenii despre care vorbeşte Evanghelia?

(Un profet, Ioan Botezătorul înviat etc.)

Cine este Isus pentru Petru şi pentru apostoli?

(Este Mesia trimis de Dumnezeu, regele glorios care va învinge forţele răului şi va instaura minunata împărăţie a lui Dumnezeu…)

Cine este Isus pentru voi, copii?

(Aşteptaţi răspunsurile şi comentaţi-le)

Isus se defineşte ca: Fiu al lui Dumnezeu şi Fiu al omului, venit să ducă iubirea lui Dumnezeu oamenilor, în spiritul Fericirilor, unul care, totuşi, va fi refuzat şi ucis.

Când nu este înţeles acest lucru, fie el şi Petru, este un „Satana” ispititor care nu gândeşte cum gândeşte Dumnezeu!

 Un om, mereu nemulţumit de sine şi de alţii, continua să murmure împotriva lui Dumnezeu. Spunea:

– Dar cine a spus că fiecare trebuie să îşi ducă crucea? Chiar nu există niciun mijloc pentru a o evita? Sunt realmente sătul de poverile mele cotidiene!

 Bunul Dumnezeu i-a răspuns într-un vis.

Se făcea că oamenii de pe pământ erau într-o procesiune interminabilă. Fiecare mergea cu crucea lui pe umeri. Încet, dar inexorabil, pas cu pas.

Şi el era în interminabilul cortegiu şi înainta cu greu cu crucea lui personală. La un moment dat, şi-a dat seama că crucea lui era prea lungă: de aceea îi era atât de greu să înainteze.

– Ar fi suficient să o scurtez puţin, şi m-aş chinui mult mai puţin, şi-a spus el.

S-a aşezat pe un parapet şi, dintr-o tăietură fermă, a scurtat o bucată bună din cruce. Când a plecat din nou, şi-a dat seama că acum putea merge mult mai sprinten şi mai uşor. Şi, fără mult efort a ajuns la ceea ce părea a fi scopul oamenilor aflaţi în procesiune.

Era o prăpastie: o crăpătură largă în pământ, dar dincolo de care începea „pământul fericirii veşnice”. Ceea ce se vedea dincolo de prăpastie oferea o privelişte încântătoare.

Dar nu existau punţi, nici pasarele pentru a trece. Şi totuşi, oamenii treceau cu uşurinţă. Fiecare îşi lua crucea de pe umeri, o sprijinea de marginile prăpastiei şi apoi trecea pe ea.

Crucile păreau făcute pe măsură: legau exact cele două margini ale prăpastiei.

Toţi treceau. Dar nu el. Îşi scurtase crucea şi acum era prea scurtă şi nu ajungea de cealaltă parte a prăpastiei. A început să plângă cu disperare:

– Ah, dacă aş fi ştiut…

Dar acum era prea târziu şi plânsul nu folosea la nimic

 Părinte ceresc, ajută-ne să fim mai mult decât fani. Ajută-ne să fim adevărați credincioși și urmași ai lui Isus. Amin.

DUMINICA A XXIII-A DE PESTE AN (B)

 

Tema

Isus deschide urechile uni surdomut

 Obiect

Puteți învăța copiii câteva semne ale limbajului surdomut

 EVANGHELIA

 Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 7,31-37

 În acel timp, Isus, ieşind din nou din ţinutul Tirului, a trecut prin Sidon spre Marea Galileii, în ţinutul Decapole. 32 I-au adus un surd care vorbea cu greu şi l-au rugat să-şi pună mâna peste el. 33 Luându-l la o parte din mulţime, i-a pus degetele în urechi şi, cu salivă, i-a atins limba. 34 Apoi, ridicându-şi ochii spre cer, a suspinat şi a zis: "Éffata!", care înseamnă "Deschide-te!" 35 Îndată i s-au deschis urechile şi i s-a desfăcut legătura limbii şi vorbea corect. 36 Iar el le-a poruncit să nu spună nimănui, însă cu cât mai mult le poruncea, cu atât mai mult ei îi duceau vestea 37 şi, peste măsură de uluiţi, spuneau: "Toate le-a făcut bine; chiar şi pe surzi îi face să audă şi pe muţi să vorbească". 

Cuvântul Domnului

 ÎNVĂȚĂTURA

 Este timpul de revenit la școală! Asta vă face fericiți sau triști? Sunteți entuziasmați? Nervoși? Vă e frică? Nu trebuie să vă fie rușine dacă sunteți puțin supărați sau că vă este puțin frică. La urma urmei, vă veți confrunta cu o mulțime de lucruri noi. Va trebui să faceți o mulțime de alegeri. Care sunt unele dintre alegerile pe care va trebui să le faceți când veți reveni la școală? (Lăsați timp copiilor să răspundă, dar dacă nu răspund, iată câteva sugestii pentru a le începe.) Ei bine, dacă școala voastră nu cere uniforme, unul dintre primele lucruri pe care va trebui să le alegeți este ceea ce veți purta în prima zi de școală. Este destul de important, nu-i așa? La urma urmei, vrei să arăți cât mai bine și să faci o impresie bună. Când ajungi în sala de clasă, va trebui să alegi unde să stai, dacă nu vă așează profesorii. Unde este cel mai bine să stai? În față, în spate sau poate undeva la mijloc?

 Unele alegeri pe care trebuie să le faci nu sunt foarte importante, dar altele sunt foarte importante. În sala ta de clasă vor exista reguli. Va trebui să alegeți dacă urmați sau nu regulile. Asta este foarte important! De asemenea, vei alege cine vor fi prietenii tăi. Acest lucru este important, pentru că dacă alegi genul greșit de prieteni, s-ar putea să te trezești cu multe probleme. Dacă profesorul spune ceva și tu nu înțelegi te vei preface că înțelegi sau te vei duce la profesor și vei cere ajutor? Acestea sunt câteva decizii destul de importante cu care vă puteți confrunta în noul an școlar.

 Urmașii lui Isus s-au confruntat și cu niște decizii dificile. Uneori, învățăturile lui Isus erau greu de înțeles pentru ei.

 Revenind la evanghelia de astăzi putem fi puși în situația de a alege să facem ceva bun pentru cineva sau nu.

 Vă puteți imagina cum este să fii surd? Imaginează-ți toate lucrurile pe care le-ai rata. Nu ai putea auzi vocea mamei, a tatălui tău, ale fraților și surorilor tale, ale prietenilor tăi, lătratul unui câine sau mieunatul unei pisici. S-ar putea să simți vibrațiile, dar nu ai putea auzi sunetul muzicii. (Dacă timpul vă permite, puteți lăsa copiii să numească alte lucruri care le-ar lipsi.)

 Mulți oameni surzi sau cu deficiențe de auz sunt capabili să comunice cu ceilalți prin utilizarea limbajului semnelor, dar nu este perfect, pentru că nu toți cei pe care îi întâlniți cunosc limbajul semnelor. Surzii se pot bucura să meargă la filme dacă au subtitrări sau să se uite la televizor dacă are text, dar acestea iarăși nu sunt perfecte. Dacă o persoană nu este total surdă, aparatele auditive pot ajuta, dar nici ele nu sunt perfecte. Bănuiesc că cea mai bună soluție pentru o persoană surdă ar fi un remediu total pentru surzenie. Asta a făcut Isus pentru un surd în evanghelia de astăzi.

 Într-o zi, Isus se afla într-o zonă a Mării Galileii numită Decapolis. (Asta înseamnă zece orașe.) Un bărbat care era surd și cu greu putea vorbi a fost adus la Isus de unii dintre prietenii săi. L-au rugat pe Isus să-și pună mâinile pe bărbat și să-l vindece.

 Isus l-a dus pe bărbat departe de mulțime, ca să poată fi singuri. Și-a pus degetele în urechile bărbatului. El a ridicat privirea la cer și a spus: „Efata”, care înseamnă „Deschide-te!” Ce crezi că s-a întâmplat? Imediat, bărbatul a putut auzi perfect și a putut vorbi clar!

 Oamenii care l-au adus pe bărbat la Isus au fost total uimiți. Ei au spus: „Toate le-a făcut bine; chiar şi pe surzi îi face să audă şi pe muţi să vorbească”.

 Atunci Isus a făcut ceva neobișnuit, le-a spus oamenilor să nu spună nimănui ce l-au văzut făcând. Crezi că au urmat instrucțiunile lui Isus? Nu! Au povestit tuturor despre acest om care a făcut totul bine.

 Acești prieteni țineau atât de mult de bărbat, încât doreau ca el să-l vadă pe Isus. Și noi ne putem ajuta prietenii să-l cunoască pe Isus dacă vrem acest lucru. Ni se oferă această ocazie și în acest nou an școlar.

 Între datoriile cele mai importante ale părinţilor este aceea de a-i învăţa pe copii să vorbească. E mare sărbătoare când se aud strigaţi pentru prima dată: „Mamă…Tată!”

Este atât de încântător să ştii că Dumnezeu vrea să vorbească cu noi; este atât de amar să constaţi că unii dintre noi, care ştiu să vorbească cu toţii, nu ştiu să vorbească cu Dumnezeu, care este Persoana care ne iubeşte cel mai mult! Iar noi suntem capabili să dialogăm cu Dumnezeu? 

 Isus, vindecând un surdomut, vrea să amintească faptul că între lucrările Duhului matern al lui Dumnezeu, prezent încă de la botez în inimile noastre, este şi aceea de a ne ajuta să intrăm în dialog cu Dumnezeu, numindu-l „Abba”, adică „Tată!”

 Bunica:

– Reciţi rugăciunile seara?

Nepotul:

– Desigur.

– Şi dimineaţa?

– Nu, ziua nu mi-e frică!

Nu e o rugăciune adevărată cea făcută numai de frică sau dintr-un simplu interes. Trebuie să ne rugăm cu iubire.

Părinte, suntem recunoscători pentru tot ce ai făcut pentru noi. Ajută-ne să le spunem prietenilor noștri despre Isus, cel care face totul bine. Amin.