PREASFÂNTA TREIME (B)

 

Tema

Dumnezeu Treime - iubire

 Obiect

Un măr

 EVANGHELIA

 Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 28,16-20

 În acel timp, cei unsprezece discipoli au mers în Galileea, pe muntele hotărât lor de Isus. 17 Cum l-au văzut, s-au prosternat în faţa lui, dar unii se îndoiau. 18 Apropiindu-se, Isus le-a vorbit: "Mi-a fost dată toată puterea în cer şi pe pământ. 19 Aşadar, mergând, faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, 20 învăţându-i să ţină toate câte v-am poruncit! Şi iată, eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul lumii!" 

Cuvântul Domnului

 ÎNVĂȚĂTURA

 Aceasta este Duminica Sfintei Treimi, o zi rezervată în fiecare an pentru a sărbători minunatul nostru Dumnezeu 3 în 1.

Trinitatea nu poate fi explicată complet de mine (sau chiar de oricine altcineva), pentru că nu o înțelegem în totalitate. Este un mister, așa că voi face tot ce pot, dar nu uitați că această comparație nu explică totul despre Dumnezeu, care este Tată, Fiu și Duh Sfânt.

Deși cuvântul „trinitate” nu apare în Sfânta Scriptură, el este prezentat în Matei 28:18-19. Unii oameni cred că Dumnezeu este o idee foarte greu de înțeles, și chiar așa este, dar nu este nevoie să înțelegem totul despre misterele lui Dumnezeu pentru a-l iubi și pentru a-l sluji cu inimile noastre, cu mintea și cu întregul nostru trup și suflet. Dumnezeu ne iubește. Datorită acestei iubiri, El ni se arată pe sine în moduri diferite. Trinitatea înseamnă trei, la fel cum un triunghi are 3 laturi.

 Nu vreau să credeți că Dumnezeu este ca un ou, o apă sau un măr. Dumnezeu a făcut toate aceste lucruri; fac parte din creația lui. Dumnezeu este mai mare decât această asemănare, dar este tot ce pot face pentru a vă ajuta să înțelegeți conceptul Trinității.

 Ați mâncat vreodată un măr? Desigur că ați mâncat. Uitați-vă la mărul acesta. Este una dintre creațiile lui Dumnezeu. Ne poate ajuta să înțelegem că există un singur Dumnezeu. Vă rog să numiți cele trei părți ale mărului: coaja, pulpa și miezul. Toate părțile sunt diferite în mod unic, dar toate sunt un măr.

 Practic, sunt trei părți - pielea, pulpa și miezul. Toate părțile sunt încă un măr, dar toate sunt unic diferite. Fiecare parte a mărului – coaja, pulpa, miezul – au funcții diferite, totuși toate sunt „măr” și nimic altceva. Trinitatea (trei părți) ale lui Dumnezeu – Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt – sunt toți Dumnezeu în diferite forme. Așa cum coaja protejează mărul – Dumnezeu Tatăl protejează omenirea, un măr are carne, pulpă – Isus a fost Dumnezeu făcut trup și miezul mărului, precum Duhul Sfânt, conține semințele. Așa cum semințele de meri cresc în pământ fertil, udat și îngrijit, semințele credinței vor încolți, vor crește și vor înflori în sufletele noastre. Noi, creștinii, trebuie să ne hrănim și să ne îngrijim unii de alții pentru a păstra vii semințele credinței.

 Prin semnul Sfintei Cruci, toţi creştinii spun că: Dumnezeu Tatăl ne iubeşte; Dumnezeu Fiul ne iubeşte; Dumnezeu Duhul Sfânt ne iubeşte.

 Ce a făcut Dumnezeu Tatăl pentru noi? Dumnezeu Tatăl ne-a creat… ne cunoaşte pe nume… ne iubeşte dintotdeauna… nu uită niciodată de nimeni… este Atotputernic, creator al cerului şi al pământului… ni l-a dat chiar pe Isus…

Ce a făcut Dumnezeu Fiul pentru noi? Fiul lui Dumnezeu s-a făcut om… şi-a dat viaţa pentru a ne arăta cât de mult ne iubeşte Tatăl şi cât trebuie să îl iubim pe Tatăl… acum Isus înviat trăieşte în mijlocul nostru şi ne uneşte în iubire cu Duhul Sfânt.

 Ce face Dumnezeu Duhul Sfânt pentru noi? Duhul Sfânt ne dă viaţa divină şi veşnică, ne adună în familia lui Dumnezeu, ne deschide mintea şi inima, ca să putem să îl cunoaştem pe Isus înviat, ne iartă, ne ridică şi ne învie.

 Noi nu ştim cum unicul Dumnezeu este Tată şi Fiu şi Duh Sfânt. Credem aceasta pentru că ne-a revelat Isus. Ne bucurăm că Dumnezeu este Tată, pentru că astfel suntem realmente copiii săi; suntem bucuroşi că Isus este Fiu, pentru că astfel noi suntem într-adevăr fraţii săi; suntem bucuroşi că Dumnezeu este Duh Sfânt pentru că suntem realmente făcuţi divini de el.

 Sfântul Benedict Labre, cerşind pe străzi, s-a întâlnit într-o zi cu un alai de nuntă. Mirele, văzându-l cu picioarele goale, singur şi îmbrăcat prost, a exclamat:

– Sărman nefericit! Chiar că nu ai nimic care să te facă să te bucuri de viaţă, nici măcar iubire!

Sfântul, zâmbind, i-a răspuns:

– Eu am o iubire mai mare şi mai frumoasă decât a ta! Iubirea ta este umană şi muritoare, slabă şi mică… Iubirea divină pentru mine, în schimb, este imensă, sigură, veşnică! Încearcă să le cultivi pe amândouă!

 Dragă Tată, ajută-ne să-ți cunoaștem iubirea prin Isus, să-ți simțim puterea prin Duhul Sfânt și să lăudăm splendoarea ta în creație. Amin.

COBORÂREA DUHULUI SFÂNT (RUSALIILE)

 

Tema

Dumnezeu îl trimite pe Duhul Sfânt la Rusalii

 Obiect

Un balon dezumflat și, dacă este posibil, un balon pentru fiecare copil, tot dezumflat; flăcări pe care se pot scrie darurile Duhului Sfânt care vor fi împărțite copiilor

 EVANGHELIA

 Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 15,26-27; 16,12-15

 În acel timp, Isus le-a zis discipolilor săi: "Când va veni Mângâietorul pe care eu vi-l voi trimite de la Tatăl, Duhul adevărului, care purcede de la Tatăl, el va da mărturie despre mine. 27 Şi voi veţi da mărturie, pentru că de la început sunteţi cu mine. 16,12 Mai am multe să vă spun, dar acum nu le puteţi purta. 13 Însă când va veni el, Duhul adevărului vă va călăuzi în tot adevărul, căci nu va vorbi de la sine, ci va spune ceea ce va auzi şi vă va vesti lucrurile care vor veni. 14 El mă va glorifica pe mine pentru că dintr-al meu va lua şi vă va vesti vouă. 15 Toate câte le are Tatăl sunt ale mele; de aceea v-am spus că ia dintr-al meu şi vă va vesti". 

Cuvântul Domnului

 ÎNVĂȚĂTURA

 După cum vedeți am adus cu mine astăzi un balon. Te poți distra mult cu un balon. Am văzut câțiva oameni care pot lua un balon lung și subțire și-l pot transforma în forma diferitelor animale. Ați încercat vreodată să faceți acest lucru? De mai multe ori am jucat acest joc în care aruncam baloane rotunde în aer pentru a vedea cât de mult puteam să le ținem în aer fără să atingă pământul. E foarte distractiv.

 Priviți balonul pe care îl țin în mână. Cred că este un balon foarte frumos. Este o culoare frumoasă și, privind forma lui, cred că ar fi un balon rotund foarte drăguț. Se pare că lipsește ceva din balon. Îmi poate spune cineva de ce are nevoie acest balon? (Pauză pentru răspunsul copiilor.) Aveți dreptate. Trebuie umplut cu aer! Înainte ca un balon să-și poată îndeplini scopul, cineva trebuie să-i dea puțină viață.

 Cred că acest balon ne poate ajuta să învățăm ceva despre biserică. Astăzi este o zi foarte specială pe care o numim "Rusalii". Este ziua în care Dumnezeu l-a trimis pe Duhul Sfânt să sufle viață în Biserica sa, astfel încât Biserica să fie tot ceea ce a intenționat Dumnezeu să fie. (Umflați puțin balonul și opriți-vă.) Înainte ca Dumnezeu să-l trimită pe Duhul Sfânt, Biserica era lipsită de viață, ca acest balon. Ea nu dădea mărturie și nu le vorbea oamenilor despre Isus. După ce Duhul Sfânt a suflat viață în biserică, oamenii au început să spună tuturor despre Isus. (Umflați puțin balonul și opriți-vă.) Nici măcar nu a contat dacă vorbeau aceeași limbă. (Umflați puțin balonul și opriți-vă.) Toți cei cărora le-au spus despre Isus au înțeles ce spuneau, deoarece Duhul îi ajuta să înțeleagă. Așa s-au adăugat mii de oameni. (Umflați puțin balonul și opriți-vă.) Biserica a devenit vie și făcea lucrurile pe care le poruncise Dumnezeu. (Terminați de umflat balonul și legați-l.)

 Amintiți-vă că, așa cum balonul trebuie să fie umplut pentru a fi ceea ce a fost intenționat să fie, și noi avem nevoie de Duhul Sfânt ca să ne umple, astfel încât să putem fi tot ceea ce Dumnezeu vrea să fim. (Permiteți copiilor să-și umfle baloanele. Apoi ajutați-i să lege baloanele.)

 Astăzi, Duhul Sfânt face Biserica mamă a tuturor credincioşilor!

 Duhul Sfânt a coborât asupra Mariei, la BunaVestire, şi a făcut-o mama lui Isus; la Rusalii, Duhul Sfânt coboară asupra comunităţii din Ierusalim şi o face mamă a tuturor credincioşilor. Nu întâmplător, în mijlocul apostolilor se află Maria, mama lui Isus şi a noastră.

 Prin opera Duhului Sfânt, Biserica mamă ne naşte şi ne educă în calitate de fii ai lui Dumnezeu.

Ne naşte ca fii ai lui Dumnezeu prin BOTEZ.

Ne creşte prin MIR.

Ne hrăneşte cu EUHARISTIA.

Ne iartă prin SPOVADĂ.

Ne îngrijeşte prin UNGEREA BOLNAVILOR.

Ne pregăteşte pentru viaţa socială prin sacramentele PREOŢIEI şi CĂSĂTORIEI CREŞTINE.

 Prin acţiunea Duhului Sfânt, Biserica mamă naşte şi creşte familia lui Dumnezeu,

- învăţând toate popoarele limbajul iubirii;

- reunindu-i pe toţi oamenii într-o singură familie;

- valorificând „talentele” fiecăruia pentru binele tuturor;

- ducând iubirea Domnului până la marginile lumii.

 Astfel, Duhul Sfânt, „Porumbel mamă”, educă Biserica să fie ca o cloşcă ce adună, păzeşte, călăuzeşte şi apără puişorii.

Nimeni nu se poate naşte, nici nu poate trăi fără mamă: acest lucru este valabil pentru viaţa pământească, dar şi pentru cea spirituală.

A veni la Liturghie duminica înseamnă, aşadar, a veni la propria mamă, a se aduna împreună cu propria familie.

 Era ziua Mirului. Cei care trebuiau să primească Mirul erau aliniaţi în nava centrală a bisericii. Episcopul s-a aşezat şi, cum se întâmplă deseori, a început să dialogheze cu copiii. A chemat o fată, care s-a apropiat.

– Cum te numeşti? a întrebat episcopul.

– Manuela, a răspuns fetiţa, foarte emoţionată.

– Spune-mi, Manuela, ce spunem când facem semnul Sfintei Cruci?

– …

– Spunem, a ajutat-o episcopul, zâmbind: În numele Tatălui, al Fiului şi…

– …şi al Mamei! a încheiat fetiţa.

Este o foarte frumoasă definiţie a Duhului Sfânt. De altfel, Isus îl numeşte Mângâietor şi Apărător, adică cel mereu prezent ca să ia apărarea ucenicilor. Cel care aminteşte, vindecă şi încurajează.

 Îți mulțumim, Doamne, că l-ai trimis pe Duhul Tău Sfânt. Îți mulțumim pentru că ai dat viață bisericii și îți mulțumim pentru că ai dat Duhul Tău Sfânt tuturor celor care cred în Isus. Amin

DUMINICA A VII-A A PAŞTELUI (B)

 

Tema

Isus s-a rugat pentru discipolii săi și se roagă și pentru noi

 Obiect

Folosiți mâinile pentru a forma o imagine a rugăciunii

 EVANGHELIA

 Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 17,11b-19

 În acel timp, Isus, ridicându-şi ochii spre cer, s-a rugat, zicând: "Tată sfânt, păstrează-i în numele tău pe care mi l-ai dat, ca ei să fie una ca şi noi! 12 Cât timp am fost cu ei, eu i-am păstrat în numele tău pe care mi l-ai dat şi i-am păzit şi nimeni dintre ei nu s-a pierdut în afară de fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. 13 Acum însă vin la tine şi spun acestea în lume ca să aibă bucuria mea deplină în ei. 14 Eu le-am dat cuvântul tău, iar lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume, aşa cum eu nu sunt din lume. 15 Nu te rog ca să-i iei din lume, ci ca să-i păzeşti de Cel Rău. 16 Ei nu sunt din lume aşa cum eu nu sunt din lume. 17 Consacră-i în adevăr! Cuvântul tău este adevăr. 18 După cum m-ai trimis pe mine în lume, şi eu îi trimit pe ei în lume 19 şi pentru ei mă consacru pe mine însumi, ca şi ei să fie consacraţi în adevăr". 

Cuvântul Domnului

 ÎNVĂȚĂTURA

 Ce vă vine în minte când vedeți pe cineva cu mâinile împreunate astfel? Ce spunem când vedem o imagine ca asta? Așa este, ne gândim imediat la rugăciune. Cât de des crezi că ar trebui să ne rugăm? O dată pe zi? Înaintea meselor? Înainte să ne punem la somn? Pentru ce crezi că ar trebui să ne rugăm?

 Isus ne-a îndemnat să ne rugăm mereu, mai ales în momentele de ispită și primejdie. Într-o zi discipolii lui Isus l-au rugat să-i învețe cum să se roage. Sunt sigur că știți ce a spus. De fapt, probabil că toți o putem spune pe de rost. „Tatăl nostru, care ești în ceruri…” (Se poate recita toată rugăciunea dacă se consideră oportun.)

 De obicei o numim rugăciunea Tatăl nostru dar mai este numită și „Rugăciunea Domnească”, și este o rugăciune model pe care Isus ne-a învățat-o pentru ca noi să știm cum să ne rugăm Tatălui. Îmi place să cred că adevărata „Rugăciunea Domnului” este rugăciunea pe care Isus a spus-o cu o noapte înainte de a fi răstignit. Isus știa că se va întoarce în cer și că ucenicii săi vor rămâne. El s-a rugat ca, pe măsură ce trăiau în lume, ei să nu devină parte a lumii. El nu a vrut ca ei să fie pătați de răul care era în lume. El a vrut ca ei să rămână credincioși lui Dumnezeu și față de ceea ce au învățat în timp ce el a fost cu ei pe pământ. Isus a vrut ca ei să-i cunoască dragostea și să împărtășească acea iubire cu alții.

 Iată lucrurile pe care Isus s-a rugat pentru ucenicii săi:

„Păstrează-i în numele tău, ca ei să fie una ca şi noi!”

„Să-i păzeşti de Cel Rău”

Că vor fi sfințiți prin adevărul Cuvântului lui Dumnezeu

Rugăciunea lui Isus pentru ucenicii săi este și pentru noi. El a spus: „Nu mă rog doar pentru ei. Mă rog și pentru cei care vor crede în mine prin cuvântul lor”. Noi suntem aceia! Trebuie să trăim în această lume, iar Isus se roagă ca să putem rămâne credincioși învățăturii lui, astfel încât lumea să știe că Dumnezeu l-a trimis pe Fiul Său și că Dumnezeu îi iubește pe toţi.

 Dar voi pentru ce vă rugaţi?

 Viaţa noastră este o călătorie. Dar nu trebuie să fie orice fel de călătorie, ci una cu Isus.

 A călători împreună cu Isus spre Tatăl.

Care va fi destinul celui care călătoreşte împreună cu Isus toată viaţa? Cel al lui Isus: Paradisul!

Paradisul: ceva abstract, îndepărtat? Nu!

Paradisul este Cineva: Dumnezeu care ne iubeşte pentru totdeauna şi care ni se manifestă inundându-ne cu fericire.

 În cer este Isus, cu trupul său.

În cer este Maria, cu trupul ei.

În cer sunt cei dragi ai noştri.

În cer vom fi şi noi, chiar şi cu trupul nostru transformat – după învierea noastră – salvaţi în întregime şi pentru totdeauna.

 „Paradisul este bucurie fără sfârşit: vom trăi pentru totdeauna cu Dumnezeu Tatăl şi Fiul şi Duhul Sfânt”.

 Acum călătorim în credinţă, ca în ceaţă: Nu pentru aceasta, dar trebuie să ne temem. La capătul drumului se vede deja poarta deschisă a casei Tatălui nostru: este o casă plină de lumină şi de sărbătoare.

 Lumea se aseamănă cu o vie. Omul nebun, care se gândeşte doar la acest pământ, este asemenea unei vulpi. Într-o zi, o vulpe a găsit o vie îngrădită din toate părţile. Dar era o deschizătură. Ce a făcut? A postit trei zile, a devenit slabă şi, în sfârşit, a putut trece prin spărtura aceea. Înăuntru a început să mănânce din abundenţă şi, prin urmare, s-a îngrăşat. Când a vrut să iasă nu a putut trece. Ce să facă? A fost constrânsă să postească timp de trei zile până când a slăbit şi a reuşit să iasă din vie. Ieşită, s-a întors spre via aceea şi a exclamat: „Vie! Nu mi-au folosit la nimic roadele tale. Tot ce ai este frumos şi bun, dar ce beneficiu se poate obţine de la tine? Intri slab şi ieşi slab!”

La fel este cu lumea. Când un copil intră în ea are mâinile închise, parcă pentru a spune: „Totul este al meu!” Când cineva moare, lasă să cadă toate din mâinile sale deschise, parcă pentru a spune: „Nu duc nimic cu mine din această lume!” (Talmud).

Tatăl nostru, cât trăim în această lume, ajută-ne să rămânem separați de lume. Ajută-ne să fim credincioși Cuvântului tău și, făcând astfel, să arătăm dragostea ta față de toţi. Amin.

DUMINICA A VI-A DE PESTE AN (B)

 

Tema

Trebuie să ne iubim așa cum ne iubește Isus

 Obiect

Câteva dulciuri de diferite arome, în special o aromă pe care nu o preferă copiii în general

 EVANGHELIA

 Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 15,9-17

În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: "Aşa cum Tatăl m-a iubit pe mine, aşa v-am iubit şi eu pe voi. Rămâneţi în iubirea mea! 10 Dacă păziţi poruncile mele, rămâneţi în iubirea mea aşa cum eu am păzit poruncile Tatălui meu şi rămân în iubirea lui. 11 V-am spus acestea pentru ca bucuria mea să fie în voi şi bucuria voastră să fie deplină. 12 Aceasta este porunca mea: să vă iubiţi unii pe alţii aşa cum v-am iubit eu! 13 Nimeni nu are o iubire mai mare decât aceasta: ca cineva să-şi dea viaţa pentru prietenii săi. 14 Voi sunteţi prietenii mei dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. 15 Nu vă mai numesc servitori, pentru că servitorul nu ştie ce face stăpânul lui. Însă v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte le-am auzit de la Tatăl vi le-am făcut cunoscute. 16 Nu voi m-aţi ales pe mine, ci eu v-am ales pe voi şi v-am pus ca să mergeţi şi să aduceţi rod, iar rodul vostru să rămână, pentru ca orice îl veţi ruga pe Tatăl în numele meu să vă dea. 17 Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unul pe altul!" 

Cuvântul Domnului

 ÎNVĂȚĂTURA

 Astăzi am la mine câteva dulciuri cu diferite arome. (Numiți aromele.)

 Din ceea ce văd atunci când vă împart bomboane după Sfânta Liturghie, voi vă deosebiți în privința aromei pe care o alegeți, ceea ce înseamnă că aproape întotdeauna ajung la final să rămân cu dulciurile cu aroma….(numiți aroma respectivă) când toate celelalte arome au dispărut. Personal, nu sunt sigur de ce copiii nu vor aceste dulciuri cu aroma…. Mie îmi plac toate aromele. (Invitați copiii să spună aroma lor preferată și dacă ar alege vreodată aroma pe care nu o preferă.)

 Uneori îi tratăm pe oameni ca pe ultimii aleși, ca dulciurile cu aroma pe care nu o preferăm. În jocurile din aer liber, anumiți copii sunt întotdeauna ultimii care sunt aleși. Alteori, copiii îi lasă pe alții în afara întâlnirilor, petrecerilor sau la alte activități. Poate că uneori există motive, cum ar fi faptul că acel copil nu este un atlet grozav sau poate că este interesat de lucruri diferite decât ceilalţi din grup. Oricare ar fi motivul, nu te simţi bine să fii lăsat pe dinafară.

 Îţi aminteşti de vreun moment în care te-ai simțit exclus sau ai fost ales ultimul?

Cum te-a făcut să te simți?

Știai că nu ești singur în acel moment trist? Isus a fost cu tine! El vrea ca nimeni să fie lăsat afară. În Biblie, el le-a reamintit prietenilor săi că îi iubește pe TOȚI, indiferent cum arată ei sau care sunt interesele și talentele lor. Și el vrea să-i iubim și pe alții în acest mod. El a spus: „Iubiți-vă unii pe alții așa cum v-am iubit eu”.

 Mare este iubirea lui Isus faţă de noi.

Mare până la a muri pentru noi.

Mare până la a ajunge la toate popoarele, chiar şi acelea care nu cred încă (cf. prima lectură).

Mare până la a ierta totul.

Mare până la a ne face asemenea cu el: divini, fiii lui Dumnezeu.

Mare până la a respecta libertatea noastră.

Mare până la a da o singură poruncă: aceea de a ne iubi.

Mare până la a rămâne cu noi până la sfârşitul lumii.

Mare până a face din noi familia sa, până a ni-l da pe Duhul său, până a ne da împărăţia sa veşnică.

 Dacă iubirea sa faţă de noi este aşa de mare, de ce în lume este atâta diviziune, atâta ură?

Pentru că noi, oamenii, suntem liberi şi alegem rău; suntem ticăloşi şi egoişti şi nu ascultăm chemările sale.

 Dar el nu încetează să ne iubească, vrea binele nostru, vrea să fim uniţi cu el şi, în cele din urmă, va reuşi să facă din oameni o singură familie, o singură turmă cu un singur păstor: „Pentru că puternică este iubirea sa faţă de noi; fidelitatea sa durează veşnic!”

 O legendă veche ne ajută să înţelegem cât poate fi de greu, până şi lui Dumnezeu, ca să ne unească în iubire.

 Într-o zi, a doua Persoană a sfintei Treimi a mers la Tatăl şi i-a cerut:

– Eu îi iubesc atât de mult pe oameni! Pentru a le arăta iubirea mea, aş vrea să împlinesc pentru ei opera cea mai dificilă.

Dumnezeu Tatăl, în înţelepciunea sa infinită, zâmbind, a răspuns:

– Poţi dărâma toţi munţii cu un mic ciocănel… Poţi goli toate oceanele şi mările cu o cochilie… Dar dacă vrei cu adevărat o lucrare, cel mai dificil, cel mai lung, cel mai greu, coboară pe pământ şi educă-i pe oameni să se iubească!

… Au trecut secole şi milenii şi Isus continuă lucrarea sa de iubire infinită.

 Astăzi ne vom gândi mai mult la cum să iubim pe toată lumea și să nu lăsăm pe nimeni afară – cu aromă de …. sau nu. (Lăsați copiii să aleagă dintre dulciuri, acum sau la sfârşitul Liturghiei.)

 Dragă Tată, ajută-ne să ne amintim că Isus ne-a învățat să ne iubim unii pe alții așa cum tu l-ai iubit și așa cum el ne-a iubit pe noi şi ne iubeşte pe noi. Amin