DUMINICA A VI-A DE PESTE AN (B)

 

Tema

Când crezi că nu mai ai unde să mergi, mergi la Isus pentru a fi vindecat.

 Obiect

Nu e necesar. 

 EVANGHELIA

 Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 1,40-45

 În acel timp, a venit la Isus un lepros, care, rugându-l şi îngenunchind, i-a spus: "Dacă vrei, poţi să mă cureţi". 41 Lui Isus i s-a făcut milă şi, întinzând mâna, l-a atins şi i-a spus: "Vreau, curăţă-te!" 42 Şi îndată lepra l-a părăsit şi a fost curăţat. 43 Atunci, avertizându-l, l-a trimis afară, spunându-i: 44 "Vezi să nu spui nimănui nimic, dar mergi, arată-te preotului şi adu pentru curăţarea ta cele poruncite de Moise ca mărturie pentru ei!" 45 Însă el, ieşind, a început să proclame tuturor şi să răspândească vestea, aşa încât Isus nu mai putea să intre în cetate în văzul lumii, ci stătea afară, în locuri pustii. Şi veneau la el de pretutindeni.

Cuvântul Domnului

 ÎNVĂȚĂTURA

 Știți ce este Calamina în termeni medicali? Calamina este un medicament, unguent, care este folosit pentru a ajuta la ameliorarea și oprirea mâncărimii. De exemplu, ați avut vreodată varicelă? Când ai varicelă, aceasta începe ca o răceală, te simți rău, nasul curge și ai și febră. Apoi, dintr-o dată, umflături roșii cu mâncărime încep să apară pe tot corpul. Mâncărimea te înnebunește, dar nu te poți scărpina pentru că atunci riști să creezi o rană, și asta agravează situația.

Este un sentiment foarte inconfortabil, dar nu este fără speranță. Aplicarea unguentului de care aminteam poate ajuta la ameliorarea mâncărimii. În câteva zile, rănile dispar, mâncărimea încetează și viața revine la normal.

 Pe vremea când Isus a trăit pe pământ, lepra era foarte răspândită și era o boală de temut. Când cineva avea lepră, era acoperit cu răni pe tot corpul. Spre deosebire de varicelă, aceste răni nu dispar pur și simplu. Când cineva avea lepră, era fără speranță, pentru că nu exista leac. Pentru a înrăutăți lucrurile, alți oameni îi considerau necurați și nu aveau voie să îi atingă nimeni. Mulți oameni credeau că cei care aveau lepră s-au îmbolnăvit din cauza unui păcat teribil pe care l-au comis.

 Într-o zi, un bărbat cu lepră a venit la Isus. Bărbatul a îngenuncheat înaintea lui Isus și a spus: „Dacă vrei, poți să mă cureți”. Isus s-a uitat la bărbat și a simțit dragoste și compasiune pentru el. El a întins mâna și l-a atins pe bărbat și i-a spus: „Vreau, curăţă-te!”. Imediat, lepra l-a părăsit pe bărbat și s-a vindecat.

Iată câteva observaţii pentru a înţelege mai bine minunea lui Isus:

Leprosul are o credinţă mare în Isus. Fără această credinţă, Isus nu l-ar fi vindecat.

Isus nu-l alungă pe lepros, dimpotrivă, cu mâna sa binefăcătoare îl atinge şi îl binecuvântează.

Dar legea nu îi interzicea? Ba da, dar iubirea lui Isus realiza o minune neaşteptată. Acest lucru este şi mai mişcător dacă ne gândim că, pentru contemporanii lui, Isus leprosul era un blestemat de Dumnezeu, pentru că credeau pe nedrept că boala era o pedeapsă pentru păcatele comise.

Isus îl trimite pe lepros la preoţi: era de datoria lor să elibereze „certificatul” de vindecare completă şi, prin urmare, să permită întoarcerea în societate. Şi acum preoţii îi readmit pe cei bolnavi sufleteşte la comuniunea vie cu familia lui Dumnezeu.

Isus îi interzice celui vindecat să vorbească despre cele întâmplate. Vindecarea leproşilor ar fi părut imediat ca un „semn” de recunoaştere a lui Mesia. Încă nu sosise ceasul, şi apoi toţi l-ar fi aclamat ca Mesia glorios, în timp ce planurile de răscumpărare a omenirii erau cu totul diferite.

 Şi noi trebuie să avem grijă de sănătatea celorlalţi.

Leprosul vindecat devine un mesager al mântuirii lui Isus.

Există însă o boală mult mai gravă decât cea trupească: lepra păcatului. Boală de care ne vindecăm prin Spovadă.

Preotul continuă în Spovadă să întindă mâna pentru a-i binecuvânta pe cei păcătoşi, pentru a-i readmite în familia lui Dumnezeu sau pentru a se purifica şi a creşte în iubire (sănătatea spirituală).

Sfântul Paul, în a doua lectură, ne recomandă să facem totul spre slava lui Dumnezeu şi să nu fim piedică şi scandal pentru nimeni.

Adevăratul creştin caută nu doar să îi iubească pe ceilalţi, ci şi să-i ajute să crească în iubire, în viaţa creştină.

 Un preot i-a spus într-o zi unui tânăr din parohia sa:

– Ei, cum de nu te mai văd periodic la spovadă?

Acela, încurcat, a răspuns:

– Nu ştiu ce să spun când merg să mă spovedesc: nu am păcate…!

Atunci, preotul i-a răspuns:

– Fiule, mă îngrijorezi, pentru că până astăzi am cunoscut doar două categorii de persoane care nu păcătuiesc: cele care încă nu au uzul raţiunii şi… cele care l-au pierdut…! Cel înţelept îşi dă seama imediat de slăbiciunea în bunătate şi iubire de care dă dovadă de mai multe ori pe zi!

 Uneori, ne putem găsi într-o situație în care ne simțim incomozi, cum ar fi atunci când suntem bolnavi. Dar poate veni un moment în viața noastră când ne aflăm într-o situație care este cu adevărat fără speranță. Când se întâmplă asta, unde putem merge? Cum găsim speranța într-o situație fără speranță? Putem merge la Isus. Când situația este fără speranță, Isus este singura noastră speranță.

 Dragă Tată, tu l-ai trimis pe Fiul tău să aducă speranță celor fără speranță. Când ne aflăm într-o situație fără speranță, ne vom pune speranța și încrederea în el. Amin.