DUMINICA A III-A DE PESTE AN (B)

 Tema

Isus ne cheamă pentru a-l urma.

 Obiect

Un telefon.

 EVANGHELIA

 Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 1,14-20

 În acel timp, după ce Ioan a fost închis, Isus a venit în Galileea, predicând evanghelia lui Dumnezeu 15 şi spunând: "S-a împlinit timpul şi s-a apropiat împărăţia lui Dumnezeu. Convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie!" 16 Trecând pe lângă Marea Galileii, i-a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând năvodul în mare, căci erau pescari. 17 Isus le-a spus: "Veniţi după mine şi vă voi face să deveniţi pescari de oameni!" 18 Lăsând îndată năvoadele, l-au urmat. 19 Şi, mergând puţin mai departe, i-a văzut pe Iacob, fiul lui Zebedeu, şi pe Ioan, fratele lui, reparându-şi năvoadele în barcă. 20 El i-a chemat îndată, iar ei, lăsându-l pe tatăl lor, Zebedeu, în barcă, împreună cu zilierii lui, s-au dus după el.

Cuvântul Domnului

 ÎNVĂȚĂTURA

 Ce faci atunci când ai o urgență sau altcineva are una? Să presupunem, de exemplu, că cineva are un accident sau o urgență medicală și, dacă nu primește ajutor imediat, ar putea muri. Ce ai face? Corect! Ai lua telefonul și ai suna la 112.

 Când suni la 112 și îi spui persoanei care răspunde că ai nevoie de ajutor imediat, treaba ei este să se asigure că primești ajutor. Acea persoană nu ar trebui să spună niciodată ceva de genul: „Îmi pare rău, suntem foarte ocupați acum, poate altă dată”. În niciun caz! Ei trebuie să facă tot posibilul să îți ofere ajutor.

 În evanghelia de astăzi, Isus mergea pe malul mării Galileii, predicând vestea bună a lui Dumnezeu, când a făcut un apel la ajutor. Către cine a strigat prima dată după ajutor? El i-a văzut pe Petru și Andrei aruncând plasa în apă, pentru că erau pescari. Ce le-a spus? „Veniţi după mine şi vă voi face să deveniţi pescari de oameni!”. Vedeți, Isus a vrut ca Petru și Andrei să-l ajute să-i învețe pe oameni despre dragostea lui Dumnezeu pentru ei. Când Isus le-a cerut ajutorul lui Petru și Andrei, ei nu i-au spus: „Nu chiar acum, suntem ocupați cu pescuitul. Poate altădată”. În niciun caz! Biblia ne spune că ei și-au lăsat mrejele și l-au urmat pe Isus.

 Isus, Petru și Andrei au mers puțin mai departe când i-au văzut pe Iacob și pe Ioan stând într-o barcă, reparându-și mrejele. Când i-a văzut Isus, i-a chemat și pe ei să îl ajute. Și, la fel ca primii, nu au spus: „Nu chiar acum, suntem ocupați să ne reparăm plasele. Poate altă dată”. Nu, Biblia spune că l-au lăsat pe tatăl lor stând în barcă cu angajații și l-au urmat pe Isus.

 Isus cere ajutor și astăzi. El ne-a chemat pe tine și pe mine pentru a-l ajuta să-i aducă pe alții în Împărăția lui Dumnezeu. Este o urgență? Cu siguranță! E o problemă de viață și de moarte! Biblia spune: „Dacă nu vă convertiți, veți pieri cu toții”. (Luca 13:3) Isus ne-a chemat, ce vom răspunde? Ce vom face? Sper și mă rog să renunțăm la orice facem și să răspundem la apelul lui.

 Astăzi auzim vorbindu-se mult despre alpinişti faimoşi, care deschid drumuri noi spre piscuri…

Astăzi Isus, în evanghelie, deschide un drum nou spre cer! Inaugurează o cale nouă. Cu braţele întinse în formă de cruce, ca un poliţist la intersecţie, ne arată direcţia bună. Proclamă: Părăsiţi drumurile greşite (= convertiţi-vă); Mergeţi pe drumul iubirii lui Dumnezeu (= credeţi în Evanghelie); Urmaţi-mă!

 Trebuie să ne convertim: să părăsim căile greşite!

Care sunt căile greşite? Acelea care ne duc la rău, la ură, la dezbinare; acelea care ne îndepărtează de Dumnezeu şi de legea sa.

 Cum trebuie să ne comportăm? Trebuie să-i imităm pe locuitorii marii cetăţi păcătoase şi păgâne, Ninive, care au crezut în Dumnezeu şi au părăsit conduita lor rea.

Trebuie să credem în evanghelia iubirii lui Dumnezeu!

Trebuie să ne decidem a-l urma pe Isus!

Trebuie să-i imităm pe Simon şi Andrei, Iacob şi Ioan, care, „imediat, lăsând mrejele, pe tatăl, totul, l-au urmat pe Isus!” Este urgentă alegerea lui Isus şi a evangheliei sale, deoarece ocazia este unică, avantajul este extraordinar, comoara este deosebit de valoroasă.

 Din când în când se vorbeşte despre vreun copil pierdut: mare este bucuria tuturora când este găsit. Tatăl ceresc are atâţia fii rătăciţi, pierduţi: unica lui dorinţă este să-i îmbrăţişeze şi să facă sărbătoarea în onoarea lor. E foarte rău să pierzi drumul către casă… să trăieşti fără părinţi.

 Isus a venit să invite toţi oamenii la casa Tatălui, la sărbătoarea veşnică, în frăţietate şi iubire universală. Isus taie panglica acestei străzi: o inaugurează în mod solemn şi îi oferă fiecărui om biletul de invitaţie.

 Este o invitaţie şi pentru tine, cu numele tău. Şi tu eşti un invitat binevenit!

 Pentru a fi moştenitorii împărăţiei, trebuie să ascultăm glasul Tatălui.

 Un rege bogat şi puternic avea trei fii: Valente, puternic şi mândru; Folco, isteţ şi lacom; Ionel, mic şi judecat. Regele era deja bătrân. Căruia dintre cei trei să lase împărăţia? A propus: Va urca pe tronul împărăţiei cel ce va reuşi să-mi aducă smaraldul verde!

Celor trei fraţi li s-a oprit suflarea în gură. Smaraldul verde era visul tuturor cavalerilor împărăţiei, dar toţi cei care au pornit în căutarea lui nu s-au mai întors.

– Ştiu că e ceva dificil, a continuat regele, dar ştiu că voi puteţi reuşi. Vă las trei daruri care vă vor ajuta: o spadă strălucitoare, o pungă cu monede de aur şi… o cochilie care, pusă la ureche, vă va ajuta să auziţi sfaturile mele. Alegeţi! Valente a ales spada; Folco monedele; Ionel cochilia. Apoi toţi trei au pornit să găsească smaraldul verde.

Primul obstacol a fost o pădure întunecoasă, unde stăpânea Malak cel feroce. Spada nu a reuşit să-l doboare, nici monedele să-l înduplece. Ionel a dus cochilia la ureche şi a ascultat sfatul tatălui. A cules zmeură şi afine şi a pregătit o băutură aromată şi disetantă (care să potolească setea). Cu un gest simplu şi cordial, i-a oferit-o lui Malak, care, emoţionat, i-a lăsat să treacă pe el şi pe cei doi fraţi.

Al doilea obstacol a fost lacul furtunilor. Cum să treacă dincolo? Ionel a pus din nou cochilia la ureche. A ascultat glasul tatălui, a ajuns dis-de-dimineaţă, când lacul era încă îngheţat şi l-a putut trece uşor. Valente şi Folco, ajungând când soarele era sus, au trebuit să facă un înconjur mare… 

Aşa Ionel a ajuns primul la al treilea obstacol: înspăimântătoarea mlaştină a tristeţii: o întindere nesfârşită de noroi lipicios. Ionel a intrat cu curaj: era uşor şi liber, dimpotrivă, fraţii, ajungând mai târziu, apăsaţi de arme şi bani…

Când Ionel era ostenit şi ispitit să se oprească, ducea cochilia la ureche şi auzea cuvintele de încurajare ale tatălui:

– Curaj, fiul meu, marea iubire e făcută pentru idealuri mari; idealurile mari măresc şi puterile: înainte! Ori de câte ori auzea vocea tatălui, Ionel prindea curaj şi a putut să învingă mlaştina tristeţii şi a ajuns primul să cucerească smaraldul verde, şi cu el împărăţia. Atunci, plin de bucurie, a pus cochilia la gură şi din toate puterile a strigat:

– Mulţumesc, tată!

 Tată Ceresc, vrem să fim credincioși în răspunsul la chemarea de a fi ucenicii tăi. Vrem să pescuim oameni – la fel ca Petru, Andrei, Iacob și Ioan. Amin.