DUMINICA A XI-A DE PESTE AN (A)

 

Tema

A vorbi celorlalți despre Isus.

 Obiect

Un ziar.

 EVANGHELIA

 Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 9,36-10,8

 În acel timp, văzând mulţimile, lui Isus i s-a făcut milă de ele, căci erau istovite şi părăsite, ca nişte oi care nu au păstor. 37 Atunci le-a spus discipolilor săi: "Secerişul este mare, însă lucrătorii sunt puţini. 38 Rugaţi-l deci pe Domnul secerişului să trimită lucrători la secerişul lui!" 10,1 Chemându-i pe cei doisprezece discipoli ai săi, le-a dat putere asupra duhurilor necurate, ca să le alunge şi să vindece orice boală şi orice neputinţă. 2 Numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: cel dintâi Simon, cel numit Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacob, fiul lui Zebedeu, şi Ioan, fratele lui; 3 Filip şi Bartolomeu; Toma şi Matei, vameşul; Iacob, fiul lui Alfeu, şi Tadeu; 4 Simon Canaaneanul şi Iuda Iscarioteanul, cel care l-a trădat. 5 Isus i-a trimis pe aceştia doisprezece, poruncindu-le: "Să nu mergeţi pe calea păgânilor şi să nu intraţi în cetatea samaritenilor! 6 Mergeţi mai degrabă la oile pierdute ale casei lui Israel! 7 Mergând, predicaţi, spunând: «S-a apropiat împărăţia cerurilor». 8 Vindecaţi-i pe cei bolnavi, înviaţi-i pe cei morţi, curăţaţi-i pe cei leproşi, alungaţi-i pe diavoli! În dar aţi primit, în dar să daţi!"

 Cuvântul Domnului

 ÎNVĂȚĂTURA

 Ați citit vreodată ziarul? Pe timpul când nu aveam acces la internet citeam ziarul în forma tipărită. Așa țineam pasul cu ceea ce se întâmplă în lume. În fiecare dimineață, înainte de a lua micul dejun. În unele țări există și acum persoane angajate să ducă ziarul la fiecare casă.

 Când deschideam ziarul, primul lucru la care mă uitam era prima pagină. Acolo sunt cele mai importante lucruri. În continuare, mă uitam la pagina de sport. Îmi plăcea sportul și îmi plăcea să văd dacă echipele mele favorite au câștigat. În unele zile o făceau, iar în altele nu. În cele din urmă, mergeam la partea mea preferată - glumele! De ce păstram glumele pentru final? Ei bine, uneori, unele dintre știri puteau să nu fie vești bune, așa că îmi plăcea să termin de citit ziarul cu zâmbetul pe buze!

 Persoana care livrează zilnic ziarul la ușă ajută oamenii să înceapă ziua cu un zâmbet. Oamenii nici măcar nu cunosc acea persoană. El sau ea se trezește foarte devreme dimineața în timp ce toți dorm, împăturește ziarele și merge cu mașina prin oraș, ducând zâmbete prin livrarea lor.

 Biblia ne spune că Isus a călătorit prin toate zonele locuite. A mers în multe orașe și sate diferite și peste tot unde mergea a văzut mulțimi de oameni care erau pierduți și fără ajutor. Acest lucru i-a frânt inima. Într-o zi, s-a întors către ucenicii săi și le-a spus: „Secerişul este mare, însă lucrătorii sunt puţini. Rugaţi-l deci pe Domnul secerişului să trimită lucrători la secerişul lui!”. Răspândirea Veștii bune era atât de importantă pentru Isus și dorea să se asigure că toată lumea avea șansa să o audă.

 „Vindecaţi-i pe cei bolnavi, înviaţi-i pe cei morţi, curăţaţi-i pe cei leproşi, alungaţi-i pe diavoli! În dar aţi primit, în dar să daţi! Știți ce altceva le-a mai spus Isus ucenicilor săi? „Mergând, predicaţi, spunând: «S-a apropiat împărăţia cerurilor»”.

 Wow! Este o veste bună, nu-i așa? Gândeşte-te la asta: „S-a apropiat împărăţia cerurilor”. Nu este un loc îndepărtat unde vom merge la un moment dat. De fapt, ați putea spune chiar: „Este chiar aici – chiar acum”. Desigur, Isus a venit să ne dea viața veșnică în ceruri, dar a venit și pentru ca noi să avem viață și să o avem din plin – chiar acum. (Ioan 10:10) Deci aceasta este o veste bună pe care toată lumea ar trebui să o audă!

 Omul cu ziarele a primit sarcina de a transmite știrile. Când omul iese din casă ca să-şi iau ziarul, se așteaptă să fie acolo. Dacă omul cu ziarele nu își face treaba, oamenii nu primesc veştile. Așa cum Isus i-a chemat pe cei doisprezece să transmită vestea bună, tot El ne-a chemat pe tine și pe mine să transmitem vestea bună. Dacă nu ne facem treaba, cineva nu va primi veștile bune astăzi.

 Isus ia trimis pe cei doisprezece, iar ei au ieșit să facă ceea ce Isus le-a cerut să facă. Au mers din oraș în oraș, vindecând oameni și răspândind Vestea cea Bună. Nu aveau ziare sau internet care să-i ajute să răspândească cuvântul, dar aveau ceva și mai bun – puterea lui Dumnezeu care lucra prin ei. Ei au putut să facă lucruri uimitoare pentru că au crezut în Isus și au avut încredere în El pentru a-i ghida.

 Pe măsură ce călătoreau, au întâlnit mulți oameni care erau curioși de Isus și mesajul său. Ei au povestit despre modul în care Isus le-a schimbat viețile și despre cum a putut schimba şi viețile altora. Ei au vorbit despre faptul că Isus a fost un prieten pentru toată lumea, indiferent cine erau sau de unde veneau. Ei au răspândit Vestea Bună că Dumnezeu îi iubeşte și a vrut ca ei să facă parte din familia lui.

 Dar nu toată lumea a fost bucuroasă să audă Vestea Bună. Unii oameni nu au vrut să creadă în Isus sau să-și schimbe viaţa. Le era frică de ce ar putea însemna pentru ei dacă l-ar urma pe Isus. Dar cei doisprezece apostoli nu au lăsat asta să-i oprească. Ei știau că răspândirea veștii bune era prea importantă pentru a renunța, chiar și atunci când era greu.

 Pe măsură ce ucenicii își continuau călătoria, au văzut tot mai mulți oameni care au ajuns să creadă în Isus. Au văzut vieți schimbate și inimi pline de iubire. Ei știau că fac o diferență în lume, împărtășind Vestea Bună, iar aceasta i-a umplut de bucurie.

 Acum, s-ar putea să vă gândiți: „Este o poveste grozavă, dar ce legătură are cu mine?” Ei bine, la fel ca cei doisprezece ucenici, Isus ne-a chemat pe fiecare dintre noi să împărtășim Vestea Bună altora. S-ar putea să nu reușim să vindecăm pe cei bolnavi sau să înviem morții, dar putem totuși să împărtășim dragostea lui Isus cu toți cei pe care îi întâlnim.

 Putem începe prin a fi amabili și grijulii cu oamenii din jurul nostru. Îi putem ajuta pe cei care sunt răniți și putem fi prieteni pentru cei care sunt singuri. Ne putem împărtăși propriile povești despre cum Isus ne-a schimbat viața și cum poate schimba și viața altora. Și cel mai important, ne putem ruga pentru cei care nu-l cunosc încă pe Isus, cerându-i lui Dumnezeu să-și deschidă inimile dragostei lui.

 Isus îi trimite pe cei doisprezece și ne trimite și pe fiecare dintre noi. Avem o treabă specială de făcut și depinde de noi să ne asigurăm că toată lumea are șansa de a auzi Vestea Bună. S-ar putea să nu fie întotdeauna ușor, dar cu Isus alături de noi, putem face diferența în lume.

 Francisc de Assisi şi-a descoperit chemarea în timp ce reconstruia bisericuţa San Damiano.

 A auzit un glas coborând spre el de pe cruce şi spunându-i de trei ori: „Francisc, mergi şi repară casa mea care, cum vezi, este toată în ruină”. La început, sfântul a crezut că e vorba de a repara zidurile bisericii San Damiano; apoi, a înţeles că, cuvântul divin se referea în principal la acea Biserică pe care Cristos şi-a dobândit-o cu sângele său.

Cum să repare Biserica? Francisc a ales două drumuri: exemplul şi cuvântul. Exemplul concentrat în rugăciune şi în dezlipire de bogăţii. Cuvântul, prin evanghelizarea itinerantă, mai ales a poporului, făcută cu sacrificii şi cu statornicie şi de fraţii săi.

Confirmarea acestei misiuni a lui a avut loc printr-un vis avut de papa Inocenţiu al III-lea.

Acesta a povestit că, în vis, a văzut bazilica „Sfântul Ioan din Lateran” pe punctul de a se ruina şi că un om sărăcuţ şi mic la statură o susţinea cu umerii săi ca să nu cadă. „Într-adevăr, a încheiat Pontiful, acesta este cel care va susţine Biserica lui Cristos prin opera şi exemplul său.

 Așadar, data viitoare când citești o poveste online, amintește-ți că ai propria ta știre de împărtășit – Vestea Bună a lui Isus. Nu o ține pentru tine; împărtășește-o cu toți cei pe care îi întâlnești. Și pe măsură ce o faci, vei merge pe urmele celor doisprezece ucenici, răspândind dragostea lui Isus și schimbând lumea, câte o inimă pe rând.

 Tată ceresc, nu există o veste mai bună decât aceea că ne iubești și l-ai trimis pe Fiul tău ca să avem viață și să o avem din belșug. Ajută-ne să împărtășim cu credință acea veste bună altora.